ORDONAŢA 50 PRIVIND CREDITELE POPULAŢIEI Deputaţii vor să împace şi capra, şi varza

Deputaţii din Comisia de Buget, Finanţe şi Bănci încearcă să găsească soluţii pentru rezolvarea problemelor iscate de Odonanţa 50/2010 privind creditele populaţiei, astfel încât nici băncile să nu aibă de suferit, dar nici clienţii să nu mai suporte costurile creditelor neperformante, pe care instituţiile de credit le-au transferat abuziv asupra lor, ne-a declarat un deputat care doreşte să-şi păstreze anonimatul.

"Cred că ordonanţa va fi un mix între amendamentele băncilor şi cele ale clienţilor", a mai spus parlamentarul, care este de părere că deputaţii vor dori aplicarea legii şi pentru creditele în derulare.

Săptămâna trecută, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a preluat amendamentele propuse de bancheri, care, printre altele, doresc menţinerea nivelului comisioanelor din contractele iniţiale de credit (pe care OUG 50/2010 le limitează), introducerea sintagmei "alte costuri", reducerea amenzilor la jumătate în cazul unor abateri sau păstrarea nivelului de dobândă de la data transparentizării modului de calcul al dobânzii, după formula marjă+ indicator (ceea ce i-ar împiedica pe creditaţi să dea băncile în judecată pentru majorările abuzive ale dobân­zilor din ultimii ani).

Cert este că deputaţii au o misiune grea astăzi, când Ordonanţa este programată să fie dezbătută în Comisia de Buget, Finanţe şi Bănci (dacă dezbaterea nu se mai amână şi de această dată).

Pe de o parte, ei trebuie să găsească soluţii pentru băncile ameninţate de faliment, situaţie la care s-ar putea ajunge dacă dobânzile ar lua în calcul nivelul marjelor fixe din contrac­tele iniţiale de credit. Pe de altă parte, trebuie să pună capăt haiduciei băncilor, care şi-au transferat pierderile asupra clienţilor de bună credinţă, prin majorarea nejustificată a dobânzilor (care, de cele mai multe ori, au crescut în ultimii doi ani, deşi nivelul Euribor, de pildă, a scăzut, la fel şi dobânda de politică monetară), ne-a mai spus deputatul citat.

În ipostaza unui sistem bancar fragil, ameninţat de falimente, consecinţele ar putea fi dezastruoase, ne-a spus domnia sa.

În primul rând, deponenţii şi-ar putea retrage banii de la bănci. Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, a arătat că, în cazul unor falimente, deponenţii ar recupera doar 50.000 euro, cât garantează, în prezent, Fondul de Garantare a Depozitelor, pentru un client. Apoi, însăşi economia ar avea de suferit.

Sursa noastră ne-a declarat: "OUG 50/2010 privind creditele populaţiei se impune a fi adoptată cu unele modificări, date fiind presiunile exercitate de foarte mulţi clienţi, nemulţumiţi de modul în care sunt calculate comisioanele la băncile comerciale. În procesul de transparentizare a costurilor, impusă acum de lege, bancherii doresc păstrarea unei marje ridicate care să mascheze tocmai comisioanele mari, limitate acum de lege."

Deputaţii sunt împărţiţi în două tabere, spune parlamentarul: o parte vrea diminuarea la jumătate a nivelului comisioanelor percepute, iar alta doreşte eliminarea lor cu totul.

Sursa noastră ne-a dat ca exemplu creditul unui client al Volks­bank, contractat în 2007, în valoare de 125.000 de euro, pe 24 de ani, pentru care îi sunt percepute comisionul de rezervă, comisionul de risc, comisionul cu asigurarea şi comisionul de administrare.

Deşi clientul ştia că dobânda anuală efectivă pentru creditul său este de 6,94%, ulterior a aflat că toate comisioanele aferente creditului său, pe care banca nu i le-a făcut cunoscute, însumează aproape 42.000 de euro, iar dobânda este de 75.000 de euro.

Rezultă că principalul + do­bânda + comisioanele totalizează 242.000 de euro de returnat la finalul contractului, aproape dublu faţă de valoarea principalului.

Defalcat, costurile cu asigurarea sunt de 1.840 de euro, iar comisionul de risc reprezintă aproape 40.000 de euro (139 de euro pe lună).

Deputatul a concluzionat: "Băncile şi-au transferat riscurile asupra clienţilor, mai ales în contextul înmulţirii creditelor neperformante.

Marea greşeală a bancherilor a fost că au acordat credite mai puţin pe planuri de afaceri, şi mai mult pe baza garanţiilor imobiliare, a căror valoare s-a diminuat acum. Aici sunt marile pagube pentru bănci, care au rămas cu terenuri sau clădiri drept garanţii, care nu mai valorează nici 30% din nivelul de dinainte de criză. Plus creditele acordate cu buletinul sau împrumuturile acordate unor firme, pe baza unor adeverinţe fictive. Iată cum pierderile băncilor se reflectă în comisionul de risc."

Parlamentarul este de părere că băncile ar trebui să realizeze o restructurare calitativă şi cantitativă a personalului şi să regândească modul de creditare, care ar trebui să se facă pe baza investiţiilor solide şi a cerinţelor de pe piaţa muncii. Totodată, băncile ar trebui să acorde mai multe credite pentru finanţarea afacerilor ce beneficiază de fonduri europene.