Oscar, filme şi geo-politică la nivel înalt

Premiile Oscar, cele mai aşteptate şi dorite distincţii ale industriei cinematografice de peste Ocean, reprezintă un barometru sensibil al intereselor geo-politice ale Statelor Unite ale Americii. Anul acesta, premiul pentru cel mai bun film a fost câştigat de o peliculă în care serviciile secrete americane şi studiourile cinematografice îşi dau mâna pentru salvarea vieţilor unor ostatici. De altfel, nu este o premieră, în ultimii 6 ani, mai multe pelicule care abordează o problematică asemănătoare şi a căror acţiune se desfăşoară în aceeaşi regiune geografică (Afganistan, Irak, Iran) sau în acelaşi domeniu, al serviciilor secrete şi al jocurilor politice la nivel înalt, au reuşit să triumfe. Nu mai este niciun secret că cinematografia reprezintă şi un imens vehicul de propagandă, pus în slujba marilor puteri care îşi permit să îmbine arta cu mesajele de politică extrenă. Un film celebru, un clasic, Casablanca, a fost realizat în 1942, în plin război mondial, cu scopul de a servi propagandei anti-germane. Cum realizarea a fost una de excepţie, pelicula a depăşit cu brio scopul iniţial şi a reuşit să intre în cartea de istorie a filmului, cucerind şi trei premii Oscar. În plus, banii investiţi, 950.000 de dolari, au fost scoşi de câteva sute de ori.

Lungmetrajul "Argo", regizat de Ben Affleck, a primit premiul Oscar pentru cel mai bun film, la cea de-a 85-a gală de decernare a acestor dis-tincţii, care a avut loc la Los Angeles. Cea care a prezentat cea mai importantă categorie a premiilor Oscar, "cel mai bun film", a fost chiar prima doamnă a Americii, Michelle Obama. De la Casa Albă, Michelle Obama a anunţat titlul lungmetrajului premiat cu Oscar anul acesta.

La categoria "cel mai bun film" au mai fost nominalizate "Amour", de Michel Haneke, "Django Unchained", de Quentin Tarantino, "Zero Dark Thirty", de Kathryn Bigelow, "Lincoln", de Steven Spielberg, "Les Miserables", de Tom Hooper, "Life of Pi", de Ang Lee, "Silver Linings Playbook", de David O. Russell, şi "Beasts of the Southern Wild", de Benh Zeitlin. Cu şapte nominalizări la OSCAR, thrillerul "Argo" prezintă misiunea de salvare a unor diplomaţi americani în timpul Revoluţiei iraniene din 1979.

Criza ostaticilor din 1979 a durat 444 de zile, militanţi islamici iranieni au năvălit asupra ambasadei americane din Teheran şi au luat 66 de ostatici. Şase dintre aceştia au reuşit să fugă la ambasada Canadei, episodul este redat în film, părăsind Iranul cu paşapoarte false. Operaţiunea "Gheara Vulturului", menită să-i salveze pe ceilalţi ostatici, aprobată direct de preşedintele Jimmy Carter a fost un dezastru total, care a contribuit din plin la eşecul acestuia în campania electorală. Două elicoptere de asalt s-au ciocnit în zbor, din cauza unei furtuni de nisip, iar un altul a lovit un avion de transport Hercules C-130. În operaţiune au murit opt soldaţi, trupurile lor fiind purtate pe străzile Teheranului. Ultimii 52 de ostatici au fost eliberaţi abia pe 20 ianuarie 1981, la scurt timp după instalarea noului preşedinte Ronald Reagan. Conform unor informaţii publicate de Washington Times în urmă cu 7 ani, actualul preşedinte iranian, Mahmud Ahmadinejad, cunoscut pentru poziţia lui anti-americană, ar fi jucat un rol important în luarea de ostatici din 1979.

Filmul "Argo" a câştigat toate premiile importante din acest an - Globul de Aur şi premiile decernate de Sindicatul actorilor americani (SAG), Sindicatul producătorilor americani (PGA), Sindicatul regizorilor americani (DGA) şi Sindicatul scenariştilor americani (WGA) -, dar şi prestigiosul trofeu britanic BAFTA şi premiul César. Bugetul acestei pelicule a fost de 44.500.000 de dolari, până acum fiind încasate peste 130.000.000 dolari, dar după cucerirea premiului Oscar sumele vor creşte simţitor. Cu siguranţă că producătorii, Warner Bros Pictures, vor avea motive de satisfacţie, inclusiv din punct de vedere financiar. În total, "Argo" a cucerit 50 de premii din cele 65 pentru care a fost nominalizat. Ţinta a fost atinsă.