Perspectiva unei "avalanşe" financiare globale nu îngrijorează elitele reunite la Davos

Forumul de la Davos din acest an a "demarat" greu, pe fondul căderilor masive de zăpadă, care au întârziat sosirea participanţilor. Institutul pentru studiul zăpezii şi avalanşelor din Davos a transmis un avertisment de nivel 5, cel mai mare pe o scală de la 1 la 5, cu privire la pericolul avalanşelor de zăpadă, după cum scrie Reuters.

În ceea ce priveşte pericolul unei "avalanşe" financiare, elitele politice şi financiare invitate la Forum nu par să manifeste o teamă vizibilă. Nici nu este de mirare, deoarece pericolul "îngropării" sub pieţele prăbuşite nu prea există, în condiţiile în care plătitorii obişnuiţi de taxe sunt obligaţi să poarte povara.

Cu o notă optimistă a venit Christine Lagarde, directorul executiv al FMI, sub forma celor mai bune prognoze pentru economia globală din ultima decadă.

Înainte de începerea conferinţei, organizatorul, instituţia internaţională World Economic Forum, a publicat raportul cu privire la riscurile globale din 2018. Primele cinci riscuri, din punct de vedere al probabilităţii apariţiei, sunt considerate fenomenele meteo extreme, dezastrele naturale, atacurile cibernetice, furtul datelor şi eşecul luptei împotriva schimbărilor climatice. După cum se observă, riscul unei prăbuşiri a pieţelor financiare nu a intrat în acest clasament.

Din punct de vedere al impactului, principalele riscuri globale sunt considerate a fi armele de distrugere în masă, fenomenele meteo extreme, dezastrele naturale, eşecul luptei împotriva schimbărilor climatice şi crizele aprovizionării cu apă. Nici aici nu este inclus riscul financiar.

"Cel mai semnificativ risc politic îl reprezintă Statele Unite", a declarat Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2001, pentru Bloomberg, deoarece "incertitudinea nu este bună pentru economia globală".

Spectrul riscului financiar a însoţit, totuşi, elita globală reunită la Davos. "Dacă lucrurile par a fi prea bune pentru a fi adevărate, atunci probabil că sunt", scrie Bloomberg, pe baza opiniilor exprimate de investitori, laureaţi Nobel şi profesori participanţi la forum.

Robert Shiller, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2013, a declarat pentru Bloomberg că "acum ne aflăm într-o perioadă de automulţumire" şi a făcut o paralelă cu 1929, când prăbuşirea bursei americane a marcat începutul Marii Depresiuni.

Pe de altă parte, Kenneth Rogoff, profesor de economie la Universitatea Harvard, consideră că "umbra lungă a crizei financiare păleşte în sfârşit", iar "creşterea va continua să depăşească aşteptările".

Cu toate acestea, profesorul Rogoff nu exclude posibilitatea unei noi recesiuni globale. "Dacă vom fi loviţi de o recesiune globală, China se va afla în epicentrul acesteia", a declarat profesorul de la Harvard pentru Bloomberg.

Perspectiva unei crize financiare care să pornească din China a fost abordată şi de un oficial de la Beijing. "Avem prea multe datorii în sistemul nostru. Dacă se va întâmpla ceva rău, vom arăta că am învăţat lecţiile crizei financiare din Statele Unite şi vom acţiona rapid pentru a preveni răspândirea panicii", a declarat Fang Xinghai, director adjunct la China Regulatory Securities Commission, instituţia de reglementare a pieţei de capital, în prima zi a Forumului de la Davos.

Datoriile din China sunt doar o parte a problemei datoriilor globale, care au ajuns la 233 de trilioane de dolari în T3 2017, conform datelor de la Institute of International Finance. O creştere a dobânzilor în aceste condiţii, chiar şi nesemnificativă din perspectivă istorică, poate declanşa o "avalanşă" fără precedent pe pieţele financiare internaţionale.

Tocmai acest context global instabil l-a determinat pe William White, fost economist-şef la BIS (Bank for International Settlements), să avertizeze că "autorităţile sunt prinse într-o capcană a politicilor economice şi nu mai există multe mijloace de apărare".

Avertismentul a fost lansat într-o conversaţie cu Ambrose Evans-Pritchard, de la cotidianul britanic The Telegraph, înainte de începerea conferinţei de la Davos.

William White, unul dintre puţinii economişti care au tras, dintr-o poziţie de autoritate, semnale de alarmă înainte de declanşarea crizei financiare globale este convins că "politicile monetare din ultimii nouă ani au generat o serie de efecte perverse şi au făcut economiile emergente dependente de datorii, fără să rezolve cauzele structurale ale dezordinii globale".

În opinia lui White, "toţi indicatorii de piaţă sunt similari acum cu cei dinainte de criza Lehman Brothers, însă lecţiile par a fi fost uitate".

Cine sunt vinovaţii? Chiar dacă a făcut parte din "frăţia bancherilor centrali", fostul economist-şef de la BIS nu se fereşte să spună lucrurilor pe nume. "Băncile centrale au turnat şi mai mult gaz peste foc", i-a declarat White jurnalistului de la The Telegraph, iar acum "nimeni nu ştie ce se va întâmpla când se va renunţa la relaxarea cantitativă".

"Companiile farmaceutice se supun unor legi aspre, care le cere să testeze efectele secundare înainte de lansarea unui nou medicament, însă băncile centrale au lansat un uriaş experiment social fără a lua în considerare efectele secundare", a mai precizat William White.

Ambrose Evans-Pritchard scrie în continuare că "întregul edificiu al pieţelor financiare supraevaluate are la bază ipoteza menţinerii dobânzilor aproape de minimele istorice".

Din păcate pentru susţinătorii iluziei redresării economice prin bani din nimic, dobânzile au început să crească, în ciuda asigurărilor venite din partea băncilor centrale, care nu pot manipula decât costurile de finanţare pe termen scurt.

Ultimele date de la Office of Financial Research (OFR), din cadrul Trezoreriei Statelor Unite, arată că o creştere cu un punct procentual a dobânzilor va conduce la pierderi de 1,2 trilioane de dolari pentru obligaţiunile cu rating investiţional incluse în Barclays US Aggregate Bond Index. Pierderi mult mai mari se vor înregistra pentru obligaţiunile cu rating speculativ, creditele ipotecare şi portofoliile de derivate pentru care dobânda este activul de bază.

Creşterea costurilor de finanţare va avea un efect dur şi în ceea ce priveşte şomajul. "Companiile zombi vor fi forţate, în sfârşit, să intre în faliment", a mai precizat William White în dialogul cu Ambrose Evans-Pritchard, iar "băncile centrale sunt prinse în această capcană a datoriilor".

Pericolul avalanşelor de zăpadă de la Davos a pus autorităţile elveţiene într-o situaţie delicată. Cel mai sigur mijloc de transport este considerat elicopterul, însă mai multe elicoptere mari, cum este cazul "suitei" prezidenţiale americane, pot constitui un factor declanşator al avalanşelor.

Pe lângă elicoptere, preşedintele Donald Trump va aduce la Davos şi perspectiva unor politici protecţioniste.

Se pare că "avalanşa" financiară globală este doar o chestiune de timp.