Petre Pavel Szel, SIF4: Suntem în favoarea fuziunii burselor autohtone

Reporter: Cum se poziţionează SIF-urile faţă de fuziunea dintre Bursa de la Bucureşti şi cea de la Sibiu, având în vedere că SAI Muntenia are un reprezentant în Consiliul de Administraţie al Sibex?

Petre Pavel Szel: Mult mai multă cerneală curge la noi pe fuziunea Bucureşti-Sibiu decât curge pe fuziunea dintre Deutsche Boerse şi NYSE. Mi se pare aberant. Continuăm să fim provinciali, trăim în balta noastră şi habar nu avem despre ce se întâmplă în lume, deşi suntem parte din ea.

Cât priveşte fuziunea dintre BVB şi Sibex, noi suntem în favoarea ei.

Probabil că, până la urmă, se va ajunge la negociere de preţ. Nu cred că mai există vreo persoană din conducerile celor două instituţii care să fie împotriva fuziunii. Există însă acţionari ai celor două burse care spun că este prea devreme. Fuziunea trebuie finalizată pentru că problema noastră este alta, ea ţine de nivelul de dezvoltare al pieţei de capital autohtone. Dacă zero se uneşte cu zero, se înmulţeşte sau se adună, rezultatul este tot zero.

Reporter: Atunci ideea este ca cele două burse să fuzioneze şi să aştepte să fie cumpărate apoi?

Petre Pavel Szel: Trebuie să vedem ce vrem, care ar fi alternativele, ce este bine pentru noi. La nivel internaţional, sunt foarte puternice tendinţele de consolidare a burselor.

BVB şi Sibiu reprezintă, pentru noi, investiţii. Este mai logic ca cele două burse să fuzioneze pentru că menţinerea lor în paralel mi se pare aberantă în măsura în care şi menţinerea unei burse la Varşovia mi se pare că nu va dura mult.

Reporter: Atunci o să fim înghiţiţi de una dintre marile burse internaţionale?

Petre Pavel Szel: Vom fi înghiţiţi, aşa este croită lumea. Trebuie să vedem dacă este avantajos sau nu să avem o bursă sau o bancă a noastră, etc., care să poată se se individualizeze la nivel internaţional.

Reporter: Aveţi nemulţuimiri legate de faptul că nu aţi trimis un reprezentant în Consiliul de Administraţie al BVB, aşa cum aţi procedat la Sibiu?

Petre Pavel Szel: Problemele se pot rezolva şi altfel, nu trebuie neapărat să fii prezent peste tot ca să îţi exprimi părerea, atât timp cât există posibilitatea negocierii. De exemplu, conducerea BVB a decis să elimine o serie de reguli de raportare specială pentru SIF-uri, precum cea care obliga societăţile de investiţii financiare să raporteze tranzacţiile mai mari de 500.000 de dolari.

În 1999, această prevedere a fost gândită ca să instituie un control asupra SIF-urilor, dat fiind că erau deţinute de mase largi de persoane, dar care, în timp, a ajuns să ne pună în dezavantaj faţă de alţi jucători pe bursă care nu erau obligaţi să raporteze la fel. De când a venit, Valentin Ionescu, directorul general al BVB, a promis că o va anula şi a şi făcut-o.

De acum încolo, vom proceda în felul următor: având în vedere că, din punct de vedere juridic, "Fondul Proprietatea" este un organism similar cu SIF-urile, vom cere să fim trataţi în acelaşi fel ca şi Fondul.

În momentul în care Franklin Templeton, administratorul FP, ia atitudine împotriva anumitor aspecte, aşa cum a procedat şi în cazul donaţiei de la "Romgaz", unele lucruri au mai multe şanse să se rezolve. Pe noi lumea nu ne ia foarte mult în serios, o face doar în măsura în care are un interes.

Reporter: Nu prea s-a mai auzit nimic despre proiectul legislativ de ridicare la 5% a pragului de deţinere la SIF-uri...

Petre Pavel Szel: Nu văd ce treabă are guvernul cu SIF-urile. Asta nu pot să înţeleg. Brokerii şi BVB vor să crească pragul de deţinere la SIF-uri pentru că tot de pe urma SIF-urilor vor să îşi crească tranzacţiile, nu îi interesează nimic din fondul problemei.

Sunt atâtea lucruri de făcut pentru creşterea lichidităţii, însă mai grele, precum să convingă Ministerele Economiei, Transporturilor şi Comunicaţiilor să listeze societăţile din potofoliu. Nu cred că se vor tranzacţiona mai multe acţiuni ale SIF-urilor dacă va fi ridicat pragul, eventual vor fi nişte grupuri care vor încerca să preia ostil administrarea societăţilor de investiţii financiare.

Referitor la ridicarea pragului, consider că există multe jocuri şi interese la mijloc. Exact aşa cum mi se pare că se discută prea mult despre fuziunea dine BVB şi Sibiu faţă de importanţa ei, consider că se vorbeşte prea mult despre pragul la SIF-uri. Un motiv ar fi că încă se pot extrage rente confortabile din portofoliile SIF-urilor, încă se mai pot vinde activele lor în această perioadă de criză când preţurile au atins valori minime.

Reporter: Ce strategie de investiţii are SIF "Muntenia" pentru 2011? Anul trecut, nu a avut una foarte activă, cu mici excepţii...

Petre Pavel Szel: Dacă am fi într-o piaţă normală, atunci am putea spune că vrem să restructurăm portofoliul, că avem anumite deţineri pe care vrem să le vindem la preţuri interesante. Însă, este o problemă că nu avem în ce să investim. Investiţiile pe pieţele externe sunt cu două tăişuri, trebuie să cunoşti "limba" în care se tranzacţionează.

Încercăm să avem un buget acceptabil din toate punctele de vedere şi la care acţionarii să nu aibă obiecţii, să nu creeze o atitudine ostilă a inves-titorilor. Până acum doi ani, Bugetul de Venituri şi Cheltuieli a fost întotdeauna crescător faţă de anul anterior, dar acum situaţia este dificilă, iar cei care aşteaptă să îşi scoată pe seama noastră lipsa de performanţă a altora vor fi decepţionaţi.

Vom vedea dacă vom avea şanse să rezolvăm în vreun fel problema cu BCR sau cu alte deţineri pe care nu reuşim să le vindem la preţuri rezonabile, să scăpăm de nişte societăţi care, din cauza crizei, au devenit pietre de moară pentru noi, şi să încercăm să intrăm în altele.

Suntem la limită cu procentele de societăţi care nu sunt listate pe o piaţă reglementată. Declararea Rasdaq ca piaţă nereglementată va crea mari probleme tuturor SIF-urilor din acest punct de vedere.

Reporter: Sunt clauze confidenţiale în contractul de privatizare al BCR. Se obligă, cumva, prin aces-tea, "Erste" să cumpere participaţiile SIF-urilor la BCR dacă nu listează banca într-un anumit interval de timp?

Petre Pavel Szel: Nu există asemenea clauze. Poate fi şi asta o soluţie, dar, ca să cumpere BCR de la SIF-uri, "Erste" ar avea nevoie de o sumă mare de bani şi sunt necesare negocieri deosebit de complexe.

"Erste" putea să rezolve această problemă la fel cum a procedat atunci când s-a oferit să răscumpere acţiuni BCR de la salariaţi. Putea să ofere atunci şi SIF-urilor posibilitatea aceasta.

Reporter: Mai există vreo posibilitate să nu se declanşeze listarea?

Petre Pavel Szel: Există, dacă "Erste" ar cumpăra participaţiile la BCR la un preţ care ne-ar mulţumi. Dacă nu se face listarea şi nici nu se găseşte altă soluţie, atunci putem bloca decizii importante în cadrul Adunării Generale Extraodrinare a Acţionarilor, în virtutea clauzei care prevede că anumite hotărâri trebuie luate cu o majoritate de 75% din voturile acţionarilor. Atât timp cât noi, SIF-urile, deţinem mai mult de 25% din BCR şi votăm în solidar, putem bloca anumite decizii la BCR.

Reporter: Dacă ajungeţi la o înţelegere cu "Erste" în privinţa BCR, s-ar putea să nu mai aibă niciun interes să listeze banca la Bursa de Va-lori Bucureşti...

Petre Pavel Szel: Negocierile pe care le poartă SIF-urile pentru listarea BCR fac parte din demersurile făcute de societăţile de investiţii financiare la dezvoltarea Bursei de Valori Bucureşti, aşa cum am tot procedat de ani buni încoace.

Pentru BVB, listarea BCR ar putea reprezenta un lucru important, însă pe noi ne interesează rezolvarea problemei noastre.

Vedeţi cum am procedat anul trecut la BRD, unde am putut să vând din acţiuni ca să îmi îndeplinesc bugetul. Nu pot să fac acelaşi lucru acum cu BCR, dar aş dori să pot să o fac.

Reporter: Investiţi pe pieţele externe?

Petre Pavel Szel: Am investit prin 2006-2007 câteva milioane de euro în produse structurate listate la bursa din Luxembourg. Nici nu am pierdut, nici nu am câştigat, erau produse cu capital garantat.

Noi, SIF-urile, avem o problemă, pe care o vom depăşi, însă, în următorii doi ani, şi care derivă din faptul că peste 60% din activele noastre sunt reprezentate de deţinerile la BCR şi BRD. La BCR, pur şi simplu, la ora actuală, nu pot să vând, nu pot să fructific deţinerea respectivă.

Dacă cineva ar compara valoarea activului net cu rulajul financiar, ar constata că niciodată, la SIF-uri, cash-flow-ul nu a depăşit 10-15% din activul net. De aceea, niciun SIF nu a făcut o investiţie mai mare de trei-patru milioane de euro, o singură dată.

Vânzări mari s-au făcut, însă investiţii echivalente nu.