Piaţa neagră a ţigaretelor a înregistrat anul trecut un nivel mediu de 16,8%

Piaţa neagră a ţigaretelor a înregistrat în 2016 un nivel mediu de 16,8%, în creştere faţă de media anuală din 2015 care a fost 16%, regiunea nord-est fiind cea mai afectată de comerţul ilegal, conform unui studiu realizat de o companie de cercetare a pieţei, trimis Redacţiei.

Nivelul din 2016 reprezintă cel mai ridicat nivel mediu anual din 2011 până în prezent, conform datelor companiei de cercetare Novel Research.

Marian Marcu, directorul companiei de cerecetare, a spus: "Regiunea nord-est a fost cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete pe tot parcursul anului 2016, situându-se la 41,9%, în creştere cu 4,5% faţă de 2015. Regiunile sud-vest, vest şi nord-vest deţin, de asemenea, cote importante: 24,4%, 23,8%, respectiv 21,1%, cifrele fiind în uşoară creştere în 2016 comparativ cu 2015. Din punct de vedere al provenienţei, categoria «cheap whites» a continuat să deţină cea mai mare pondere (58,2%), urmată de produsele provenite din Ucraina (20%, în creştere cu 5,4%) şi Moldova (14,9%, în scădere cu 5,7% faţă de 2015). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 2%, nivel relativ constant faţă de 2015. În 2016, comerţul ilicit se încadrează în trendul ascendent înregistrat în ultimii trei ani, cu o creştere absolută de 3,5% faţă de 2012".

Comerţul ilegal cu ţigarete nu înseamnă doar pierderi semnificative la bugetul de stat, dar şi impulsionarea fenomenului de crimă organizată, spun reprezentanţii ANAF.

Dorel Fronea, vicepreşedinte ANAF şi coordonator al activităţii structurilor vamale, a spus: "Acest record înregistrat în 2016 de piaţa neagră demonstrează încă o dată că este absolut necesară reorganizarea structurilor vamale, în vederea creşterii eficienţei activităţii, precum şi o abordare concertată a combaterii comerţului ilegal. În august 2016, am demarat reoperaţionalizarea structurilor vamale, am relansat şi eficientizat echipele canine, iar în ianuarie 2017 am reînfiinţat echipele mobile. Strategia Naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, iniţiată de Vamă, a fost finalizată şi urmează să fie lansată public. Obiectivul este de a atinge un nivel al contrabandei cât mai apropiat de media de 10% din Uniunea Europeană. Sunt convins că prin măsurile incluse în Strategia anticontrabandă, care presupun un proces de reorganizare profundă, vom putea reduce contrabanda".

În 2016, statul a pierdut circa 672 milioane de euro, bani care în loc să meargă către priorităţile guvernamentale au ajuns în buzunarele contrabandiştilor, spun reprezentanţii BAT Romania. Aceştia apreciază că deşi creşterea pieţei negre a fost limitată de eforturile comune ale industriei şi Autorităţii Vamale, devine clar că 2017 va fi un an de test pentru statul român.

Reprezentanţii industrei apreciază că este necesară o implementare cât mai rapidă a Strategiei Naţionale de combatere a traficului ilicit cu produse din tutun, cu participarea activă a tuturor factorilor cu atribuţii în domeniu.

Gilda Lazăr, director la JTI România, Moldova şi Bulgaria, a spus: "Recordul înregistrat de comerţul ilicit cu ţigarete în 2016 reflectă situaţia extrem de dificilă în care s-a aflat piaţa legală a ţigaretelor, situaţie generată de incertitudinea legislativă în care ne-am desfăşurat activitatea, în absenţa unui dialog transparent şi constructiv al autorităţilor de reglementare cu reprezentanţii celui de al doilea mare contribuabil la bugetul de stat. Incertitudinea permanentă şi reglementările disproporţionate nu duc la atingerea obiectivelor de sănătate publică, ci au ca efect direct creşterea contrabandei".

Pentru reducerea contrabandei sunt necesare mai multe schimbări legislative. Conform studiului, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, este necesară clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora - pieţe, oboare, staţii de metrou.

Alexandra Olaru, director la Philip Morris România, a apreciat: "După ce în luna septembrie a fost înregistrată o creştere abruptă a pieţei negre în toate regiunile ţării, media anuală calculată de Novel vine ca o concluzie îngrijorătoare a evoluţiei fluctuante a comerţului ilegal din 2016. Faptul că regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru toate instituţiile statului. În plus, aşa cum se întâmplă de fiecare dată în sezonul rece, ţigaretele traficate ilegal în această perioadă se regăsesc pe piaţă abia în primăvară, aşadar este de aşteptat ca în lunile următoare nivelul contrabandei să crească. Ca urmare, este cu atât mai mult necesară aplicarea cât mai curând a Strategiei Naţionale de combatere a comerţului ilegal, iniţiată de Autoritatea Vamală".

Şi în 2016, autorităţile au folosit toate resursele pe care le-au avut la dispoziţie în scopul combaterii comerţului ilicit cu ţigarete. Au fost făcute sute de percheziţii, s-au destructurat zeci de reţele de crimă organizată, au fost descoperite fabrici ilegale şi magazine aprovizionate de contrabandişti.

Adrian Pirau, director comercial, Imperial Tobacco România, a spus: "Toate aceste eforturi nu au reuşit să contrabalanseze un cadru de reglementare instabil, care s-a reflectat pe parcursul anului şi în bilanţul ANAF, care a arătat fluctuaţii ale încasărilor din accize. Ca urmare, este necesar ca acţiunile autorităţilor de aplicare a legii să fie susţinute de toţi factorii cu putere de decizie într-un domeniu care aduce la buget circa trei miliarde de euro anual!".

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare, conform sursei citate.