Actualizare 13:12 BNR: Francul, a doua şedinţă la rând de creştere
Francul elveţian a fost cotat astăzi de BNR la 4,2664 lei, majorându-se uşor, pentru a doua şedinţă la rând.
---
Grecii cu venituri mici care au credite la Piraeus Bank şi care se califică pentru obţinerea unui ajutor de stat vor beneficia de ştergerea datoriilor, până la un prag de 20.000 de euro, după cum a anunţat banca.
Piraeus a mai spus că va îngheţa împrumuturile imobiliare şi va şterge dobânzile clienţilor, măsura vizând creditele de nevoi personale şi împrumuturile pe card.
Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanţe, consideră că, prin această decizie, datoriile sunt preluate de bugetul de stat.
Domnia sa ne-a precizat: "Piraeus Bank a primit în trecut o susţinere masivă de la statul grec şi de la Banca Centrală Europeană (n.r. BCE) şi, astfel, datoriile grecilor de până la 20.000 de euro (n.r. care urmează să fie şterse) au fost preluate de statul grec şi, eventual, de BCE. În orice caz, cineva va trebui să înlocuiască aceşti bani - ţările din zona euro, Grecia -, nu ştiu care este formula".
Domnia sa spune că este posibil ca această măsură să fie adoptată şi de celelalte instituţii bancare din Grecia.
Fostul ministru ne-a declarat: "Atâta vreme cât aceasta este o operaţiune strict politică şi nu are legătură cu funcţionalitatea sectorului bancar, adică nu are legătură cu o nevoie a sectorului bancar grecesc, ci dimpotrivă, este posibil ca toate băncile la care statul grec are influenţă să adopte aceeaşi măsură.
Astfel, statul intenţionează să compenseze promisiunile făcute în campania electorală şi neîndeplinite. Din câte ştiu eu, o decizie precum cea anunţată joi de Piraeus nu a fost o promisiune din campania electorală. Au existat promisiuni electorale de gonire a investitorilor, pentru că, atunci când renunţi la acordul cu instituţiile financiare, practic goneşti investitorii. S-a mai spus că Grecia nu are nevoie să fie escrocată de finanţa internaţională".
În opinia fostului ministru de finanţe, această operaţiune va fi primită cu bucurie de către grecii beneficiari, ceilalţi cetăţeni, însă, trebuie să fie conştienţi că e un cadou pe care ei, în calitate de contribuabili, îl fac.
Sebastian Vlădescu este de părere că ar fi fost "mai transparent" dacă statul elen ar fi recurs la o alocaţie bugetară şi fiecare grec cu venituri sub o anumită sumă ar fi primit o alocaţie de la buget.
Fostul ministru al finanţelor apreciază că, în Grecia, are loc un joc politic cu banii şi cu soarta acestei ţări, adăugând: "Toată lumea trage de timp - UE nu vrea să accepte ce vor grecii, iar grecii vor fi nevoiţi să accepte unele condiţionalităţi, pentru că au promis ceva în campania electorală.
Încetarea plăţilor într-un stat european de dimensiunea Greciei nu ar fi atât de dramatică pe cât se discută pentru zona euro sau pentru UE. Un stat care îşi încetează plăţile poate să rămână în UE, iar Grecia nu este atât de mare încât să provoace un şoc la nivel european".
În opinia domnului Vlădescu, Banca Naţională a României (BNR) nu are ce decizie să ia cu privire la băncile de la noi, ca urmare a anunţului făcut de Piraeus Bank, pentru că operatorii noştri bancari nu se află sub reglementările Greciei.
Fostul ministru de finanţe a mai declarat: "Mă îndoiesc că decizia Piraeus se va aplica şi în România, nu cred că îi interesează pe guvernanţii greci poziţia cetăţenilor de la noi. Iar în cazul în care decizia nu se aplică în România, BNR nu are ce să facă, în afară de măsurile luate deja şi de precauţia vizavi de trasferul fondurilor. Din câte ştiu eu, zona de supraveghere din BNR este foarte atentă şi foarte grijulie, gata să intervină dacă apare ceva".
Ca să beneficieze de ştergerea datoriilor, clienţii Piraeus Bank trebuie să fie deja înscrişi în programul guvernamental pentru ajutorarea persoanelor cu venituri mici, care a fost aprobat de parlamentul elen în martie şi care include, printre altele, scutiri de la plata energiei electrice şi vouchere pentru mâncare pentru aproximativ 300.000 de greci.
Statul elen deţine 67,3% din Piraeus Bank.
Cătălin Pârvu, directorul general al Piraeus Bank România, ne-a precizat: "Piraeus Bank România este parte a reţelei Piraeus Group şi îşi derulează activitatea independent, conform particularităţilor pieţei locale, adoptând politici aliniate obiectivelor generale ale băncii. Decizia luată de Piraeus Grecia priveşte piaţa din Grecia şi contextul local, de aceea nu putem comenta în legătură cu acest subiect".
Recent, reprezentanţii Piraeus Bank România ne-au spus că strategia acestei instituţii pentru clienţii care au împrumuturi în franci elveţieni vizează identificarea unor soluţii optime, individualizate situaţiei cu care se confruntă fiecare client în parte.
Sursele citate ne-au precizat: "Ca soluţie generală aplicabilă tuturor clienţilor săi retail, începând cu 03.02.2015 banca a modificat în avans indicele Libor la 3 luni pentru CHF, decizie care a dus la o scădere netă a dobânzii plătite de clienţi cu 0,8% faţă de nivelul din 31.12.2014. În plus, în ultimii ani, banca a pus la dispoziţia clienţilor săi soluţii de temperare a efectului aprecierii monedei elveţiene şi a iniţiat o serie de acţiuni adresate portofoliului existent".
• Piperea: "O astfel de măsură ar trebui luată şi în celelalte state unde banca este prezentă"
Avocatul Gheorghe Piperea susţine că decizia luată de Piraeus Bank din Grecia le pune în offside pe celelalte bănci, alăturându-se planului Băncii Transilvania de a converti creditele luate în CHF, cu discount la sold.
Domnia sa opinează: "Cei care nu-şi pot plăti ratele sunt oricum în faliment. Comercianţii care ajung în insolvenţă beneficiază de o ştergere a datoriilor, putând s-o ia de la capăt. De ce nu ar fi posibil acelaşi lucru şi la persoanele fizice?"
Sursa citată este de părere că Piraeus are filiale în multe alte ţări ale UE, iar o măsură ca cea anunţată de banca elenă ar trebui luată şi în celelalte state unde aceasta este prezentă, pentru că, altfel, ar fi făcută o discriminare între săracii din Grecia şi cei din alte state.
"Statul grec a făcut anumite gesturi ca să ajute băncile, iar acum este cazul să facă ceva şi pentru consumatori", conchide avocatul.
În ţara noastră, deşi parlamentarii păreau că intenţionează să vină în ajutorul debitorilor cu credite în CHF, la peste trei luni de când Banca Centrală a Elveţiei a suspendat pragul impus în 2011 şi francul a explodat, nu a fost luată nicio decizie în acest sens. Dimpotrivă, s-a renunţat la iniţiativa privind conversia împrumuturilor în franci elveţieni la un curs mai mic decât cel al zilei, iar despre proiectul Ministerului de Finanţe pe aceeaşi temă nu s-a mai auzit nimic.
În Camera Deputaţilor, încă se află proiectul legislativ al deputatului PSD Ana Birchall, care prevede reglementarea falimentului personal. Iniţiativa este în stadiul de dezbatere la Comisia juridică, fiind puse în discuţie amendamentele aduse pe marginea ei.
Ana Birchall ne-a spus că a solicitat să se lucreze la proiectul său miercurea, în paralel cu plenul, precizând: "Nu văd niciun motiv ca iniţiativa mea să nu treacă. Miercuri va fi moemntul adevărului, iar legea mea poate fi un instrument destul de important pentru ca băncile să meargă la negocierile cu clienţii".
Împrumutaţii în CHF au creat un grup de negociere colectivă cu băncile, coordonat de Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF). La negocieri au fost invitate Volksbank, OTP Bank, Bancpost, Raiffeisen Bank, Banca Românească, Piraeus Bank Credit Europe Bank, dintre acestea singura care a refuzat să discute cu debitorii fiind OTP Bank.
Alin Iacob a precizat, vineri, într-un comunicat, că, după primele răspunsuri venite de la bănci (unele pozitive, altele negative), a transmis noi scrisori operatorilor financiari.
Domnia sa a precizat: "Am trimis scrisori către cele trei bănci care s-au arătat iniţial reticente să se întâlnească cu noi (Bancpost, Banca Românească, OTP Bank), în care am furnizat un set complet de argumente, în primul rând juridice, menite să îi determine pe reprezentanţii băncilor respective să îşi schimbe abordarea.
Am insistat în scrisori asupra faptului că avem un mandat direct de reprezentare, prin procură autentică, a unui număr de consumatori ai respectivelor bănci şi că refuzul de a discuta pe marginea situaţiei creditelor acestora semnifică în fapt un refuz de a discuta cu clienţii proprii. Am explicat că acest lucru contravine flagrant atât mesajelor lansate public de reprezentanţii respectivelor bănci, precum şi îndemnurilor la negocieri făcute de instituţiile care reglementează activitatea bancară.
Două dintre băncile care se dovediseră reticente în primă fază (Banca Românească şi Bancpost) au înţeles mesajul nostru. OTP Bank este singura instituţie de credit care refuză, în continuare, să se întâlnească cu noi. Prin această atitudine, OTP Bank dovedeşte dispreţ nu doar faţă de consumatori, ci şi faţă de recomandările autorităţilor care reglementează şi supraveghează sistemul bancar. Însă noi nu renunţăm nici în această fază, avem pregătit si pasul următor, pe care îl vom demara săptămâna viitoare.(n.r. - săptămâna aceasta).
În ceea ce priveşte celelalte bănci, avem deja programate primele întâlniri cu Banca Românească, Volksbank/Banca Transilvania, Credit Europe Bank şi a doua întâlnire cu Raiffeisen Bank. În cel mai scurt timp, vom stabili datele primelor întâlniri şi cu Bancpost şi cu Piraeus Bank".
Pe pagina de socializare a Grupului clienţilor cu credite în CHF a fost lansată o iniţiativă care propune derularea unui miting în Capitală, dar şi a unor acţiuni de boicotare a operatorilor bancari.
• ANPC: "Există o anumită poziţie de forţă a băncilor"
Ana Birchall ne-a spus, vineri, că a trimis o scrisoare către ANPC, la care a anexat plângerile primite de la consumatori, solicitând instituţiei să verifice de ce băncile nu vin la negocieri cu clienţii sau de ce atunci când vin "fac propuneri neserioase".
"Atât BNR, cât şi ARB, au spus, în Parlament, că băncile vor veni la jumătate de drum. Încă nu se întâmplă acest lucru", a subliniat domnia sa.
Preşedintele ANPC, Marius Dunca, ne-a spus că Autoritatea va analiza solicitarea doamnei deputat Birchall şi ne-a precizat:
"ANPC şi-a arătat toată deschiderea în vederea dialogului, pentru identificarea unor soluţii corecte, echitabile, care să împartă povara între client şi bănci. Însă, un dialog poate exista doar dacă între cele două părţi există această disponibilitate.
ANPC a făcut cunoscută disponibilitatea sa, atât prin intermediul declaraţiilor publice, cât şi prin comisarii care cercetează reclamaţiile înregistrate la ANPC. Dar, din pacate, există o anumită poziţie de forţă a băncilor. Comisarii ANPC cercetează legalitatea fiecărui contract reclamat şi, în conformitate cu prevederile legale, aplică sancţiuni şi măsuri complementare dacă băncile nu vin sub nicio formă în întâmpinarea clienţilor.
Singura bancă ce a răspuns concret solicitării ANPC a fost Banca Transilvania pentru creditele preluate de la Volskbank, prezentând, în cadrul întâlnirii între cele două părţi (ANPC şi Banca Transilvania cu Volskbank) o soluţie concretă, venind în sprijinul clienţilor astfel:
- returnarea comisionului de risc,
- oferta de conversie a creditelor din CHF în lei sau euro, cu o reducerere semnificativă aplicată la soldul creditului de 22,5%, în cazul în care clienţii optează pentru aceasta, banca suportând cheltuielile notariale aferente conversiei.
- Din petiţiile înregistrate la ANPC, băncile au păstrat aceeaşi poziţie de a refuza orice negociere, singurele soluţii din partea lor fiind pentru perioade scurte de timp (3 luni) şi în reduceri minimale".
Banca Naţională a Elveţiei a avertizat, vineri, că francul s-ar putea aprecia din cauza incertitudinilor provocate de criza datoriilor din Grecia, iar instituţia va fi în continuare pregătită să intervină, ca să nu permită monedei să se întărească prea mult.
Preşedintele băncii centrale, Thomas Jordan, a afirmat că aceasta monitorizează îndeaproape efectul crizei din Grecia asupra francului şi a Elveţiei.
• Împrumutaţii în CHF din Croaţia demonstrează
Aproximativ 10.000 de croaţi care au luat împrumuturi în franci elveţieni au manifestat sâmbătă contra guvernului lor şi băncii centrale, acuzând aceste instituţii că nu i-au protejat împotriva creşterii cursului monedei, potrivit Agerpres.
Circa 10.000 de persoane, conform poliţiei, au mărşăluit prin centrul capitalei Zagreb, manifestând împotriva autorităţilor care nu fac nimic pentru scoaterea datornicilor din "sclavia datoriilor". Cei cu împrumuturi contractate în franci elveţieni au format asociaţia Franak şi cer demisia guvernatorului băncii centrale croate, Boris Vujcic.
Veniţi din toată Croaţia, dar şi din republicile vecine Bosnia, Serbia şi Slovenia, manifestanţii au mărşăluit spre banca centrală croată, scandând "Împotriva împrumuturilor rechinilor! Vrem să ne regăsim demnitatea!".
În Croaţia, la o populaţie de 4,2 milioane de locuitori, peste 100.000 persoane s-au împrumutat în franci elveţieni, în special pentru finanţarea achiziţiilor imobiliare. Aproape 60.000 dintre ele au dificultăţi în rambursarea creditelor.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Daniel în data de 27.04.2015, 16:05)
Foarte bun articolul , semnaleaza multe aspecte din tara cat si de peste hotare legate de creditele in Chf
2. vrabia malai viseaza
(mesaj trimis de Grecu varufoutakis în data de 28.04.2015, 07:11)
Bancile grecesti vor da faliment si gata se vor sterge datoriile si la romani. Trai nineaca !!! Asta s-o visati cu ochii deschisi !
3. fără titlu
(mesaj trimis de Florin în data de 28.04.2015, 08:37)
Piraeus Bank nu negociaza nimic in favoarea clientului. Dimpotriva, toate variantele propuse ingroapa si mai rau pe cel datornic: reesalonare, extindere perioada... Iar costurile creditului cresc semnificativ in final.
Conversia in lei o accepta DOAR la cursul zilei iar rata creste semnificativ. Cam asta inseamna la Piraeus impartirea poverii :(((
Suntem sclavi ai strainilor in propria tara!