PIRAEUS BANK NU MAI VREA SĂ FIE CUMPĂRATĂ DE J.C. FLOWERS Vânzarea Băncii Comerciale Carpatica, sub semnul întrebării

Actualizare 13:00 Acţiunile Banca Comercială Carpatica (BCC) scad cu 3,06% pe BVB

Acţiunile BCC scad, la orele prânzului, pe Bursa de Valori Bucureşti, cu 3,06%, la preţul de 0,111 lei/unitate.

(S.A.)

-----------

Acţiunile Băncii Comerciale Carpatica (BCC) au înregistrat, în perioada precedentă, creşteri substanţiale, pe fondul anunţurilor repetate privind înţelegerea cu fondul american J.C. Flowers să preia instituţia de credit sibiană, însă tranzacţia se pare că a fost pusă în pericol de negocierile cu o altă bancă.

Piraeus Bank ar fi respins oferta de preluare a filialei de la Bucureşti de către fondul american J.C. Flowers, potrivit unor surse citate de Profit.ro.

Reprezentanţii Piraeus Bank România nu au dorit să comenteze informaţia. Recent, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), spunea că J.C. Flowers se afla aproape de finalizarea procedurii de cumpărare a Băncii Carpatica, a cărei preluare este condiţionată de achiziţia Piraeus Bank România.

Domnia sa a precizat că prin fuziunea celor două bănci ar putea apărea o nouă instituţie bancară.

În urmă cu aproape o lună, domnul Cinteză a avertizat asupra posibilităţii ca fondul american să renunţe la achiziţia Piraeus Bank, precizând, într-un interviu acordat ziarului BURSA, că una din piedicile majore în calea preluării Piraeus Bank România pare să fie aprobarea Legii dării în plată a locuinţelor, fondul de investiţii nefiind dispus să accepte pierderile generate de conversia creditelor în valută şi de darea în plată a garanţiilor imobiliare pentru stingerea datoriilor. "Tare îmi este teamă că va pica tranzacţia cu Piraeus, pentru că nu se poate să intervii într-un contract încheiat între două părţi", ne-a spus, atunci, supraveghetorul şef al BNR.

Legea dării în plată, care a fost retrimisă în Parlament pentru reanalizare, presupune iertarea tuturor datoriilor odată cu cedarea, către bancă, a imobilului pus garanţie în contractul de credit.

O echipă de negociere a J.C. Flowers s-a aflat la Atena, în ultimele zile, ca să discute ultimele detalii privind contractul de preluare a Piraeus Bank România, însă se pare că grecii ar fi renunţat la tranzacţie.

Iniţial, cele două părţi ajunseseră la o înţelegere asupra aspectelor principale ale tranzacţiei, însă, ulterior, boardul Piraeus a introdus mai multe condiţii, iar în cele din urmă a oprit negocierile.

Sursele citate apreciază că negocierile ar fi fost îngreunate şi de apariţia noii legi a dării în plată, fiecare parte încercând să plaseze responsabilitatea eventualelor pierderi în curtea celeilalte.

Voci din acţionariatul Băncii Carpatica apreciază, însă, că înţelegerea dintre Ilie Carabulea, cel mai mare acţionar al instituţiei, şi americanii de la JC Flowers pentru vânzarea unei participaţii indirecte de 25% din bancă, nu poate fi condiţionată de o altă tranzacţie.

De altfel, acţionarii Carpatica au aprobat, în octombrie, modificarea termenilor şi condiţiilor operaţiunii de majorare a capitalului social cu 110 milioane lei, pentru a permite ca acţiunile rămase nesubscrise să fie oferite către JC Flowers, în cadrul unui plasament privat.

Recent, Banca Comercială Carpatica a anunţat că 330 de acţionari şi-au exercitat dreptul de preferinţă în cadrul majorării de capital cu 110 milioane de lei, contribuind cu 11,47 milioane de lei.

Ieri, acţiunile BCC au scăzut cu 2,58%, la 0,1135 lei/unitate.

BCC a înregistrat o pierdere de 26,5 milioane lei, în primele nouă luni ale anului, în creştere faţă de pierderea de 21,7 milioane lei, din aceeaşi perioadă din 2014, potrivit unui raport al companiei transmis Bursei de Valori Bucureşti. Reprezentanţii băncii au anunţat că rata de adecvare a capitalului a fost de 8,6%, la 30 septembrie, în scădere de la 10,8% la 31 decembrie 2014, ca rezultat al pierderii operaţionale din primele 9 luni şi al majorării provizioanelor RAS.

În primele nouă luni, instituţia a avut venituri nete de 81,3 milioane lei, în scădere cu 19% comparativ cu perioada similară din 2014, reflectând în principal veniturile în scădere din dobânzi şi activele financiare.