PLASAMENTE ALTERNATIVE Câlţia, Ştefan Câlţia

Câlţia este numele momentului. Şi nu numai al momentului acesta. Are o expoziţie la nu de mult redeschisul Muzeu al Colecţiilor de Artă. Şi nu orice expoziţie. "Obiecte grăitoare" nu dă raportul despre strădania recentă, din atelier, a artistului, ci continuă frumoasa poveste de la Şona, localitatea braşoveană care ne apropie pe toţi de locuri şi lucruri. Deschisă în a cincia zi de la rotunjirea a 75 de ani, expoziţia din templul colecţionarilor este vie, are suflet şi vorbe, se petrec întâlniri şi descoperiri. Nici nu ştiu cum este mai bine să spun, că trebuie să o vedem sau să o trăim?

Căutarea de care se bucură lucrările lui Ştefan Câlţia nu a fost creată de expoziţia de la Muzeul colecţiilor, dar cu siguranţă a fost stimulată. La licitaţia de artă modernă şi contemporană derulată de Artmark în acest iulie, un sâmbure, şi nu un colţ, de sat, pe un postament ca de statuetă, o construcţie cu astfel de decupaj caracteristică artistului, a fost adjudecată cu 6,5 mii de euro, exact estimarea superioară. În aceeaşi vânzare, "Bărbat cu peşte", un personaj Ştefan Câlţia cu un peşte ieşindu-i din gură, fără nicio nelinişte sau ură, s-a dat cu 4,5 mii de euro. Iar o compoziţie cu flori de câmp în vas de pământ, un triptic în care mai găsim o casetă şi o rodie, a fost adjudecată cu 1,5 mii de euro. De asemenea, o mapă cu 25 de gravuri, exemplarele 34 din 49, o "carte" de răsfoit cu mănuşi, cum făceam la primul Art Safari, cel din 2014, s-a dat cu 1,3 mii de euro. De altfel, în noiembrie, Artmark vânduse cu 1,5 mii de euro o mapă cu 102 gravuri acvaforte numite "Flori pentru rege" de către regalistul convins Ştefan Câlţia. După licitaţie a fost vândută, cu 350 de euro, şi o serigrafie, "Fierăria lui Lazăr", care vorbeşte despre magia obiectelor la Ştefan Câlţia. În primăvara anului trecut se mai vânduse o "Fierărie a lui Lazăr", serigrafie, cu exact acelaşi preţ. Să amintim şi că, în acest iulie, Casa Alis a vândut şi ea, cu 1,9 mii de lei, o peniţă fină ca o gravură cu acul, din 1985, un cuplu cu nud.

Tot la Armark, la licitaţia modernă şi contemporană de la sfârşitul lui mai, după vernisajul de la Muzeul Colecţiilor, s-au dat mai multe superbe picturi de Ştefan Câlţia: "Întâlnire", 1,2 m pe 1,2 m, grup complex de personaje, din 1991, a plecat cu 16 mii de euro, "Pasăre albă", cu o anumită tensiune într-o adunare de personaje cu mii de sensuri, cu 5.250 de euro, un sat pe tipsie din cele care mă-nnebunesc pe mine, acum sub un glob de sticlă, de parcă am aştepta să ningă cu fulgi falşi doar că aici totul este adevărat şi etern, cu 4,5 mii de euro, şi un altul, mai luminos, în culori de pământ şi "Toamnă", cu 1,8 mii de euro.

În martie, cel din acest an, la sfârşit, expoziţia din aceste zile era doar în pregătire, dar la Artmark, la licitaţia de primăvară, se dădea o pictură de Ştefan Câlţia cu 8 mii de euro. Un Pierrot trist, ca toţi cei ca el, şi o Colombină placidă schimbă priviri cât o discuţie între draperiile grele de la limita dintre scenă şi culise. Pictura era estimată la cel mult 5 mii de euro. În aceeaşi vânzare a fost adjudecat, cu 2.750 de euro, un "triptic" cu flori de câmp, cutie, rotundă, de această dată, şi o sticluţă roşu translucid, pe a cărei etichetă scrie 1968, inversul anului 1986, când a fost realizată.

La celălalt capăt al lunii martie, cel de la început, se petrecuse o interesantă licitaţie de artă contemporană şi partea numită postbelică în care s-au dat nu mai puţin de 5 lucrări de Ştefan Câlţia. Cea mai scumpă nu a fost pictură, ci grafică. Un tuş de un metru înălţime, o stranie creatură ce duce în spate o alta, ciudată, a fost vândut cu 7 mii de euro. "Toamna călătorului cu aripi", un fel de înger transilvan, plutind deasupra unui snop de copaci ce se ghiceşte într-un colt, a fost vândut cu 5 mii de euro, iar "Căutătorul de apă şi lună", un înger fără aripi, care caută apă sub vibraţia unei crenguţe de alun, izbucnind ca dintr-o criolină în mijlocul unei pajişti verzi cu copac uscat, a primit 4,5 mii de euro. La început a fost, totuşi, o "Ulcică pe fond verde", din 2015, vândută cu 2.250 de euro. Cu 1,4 mii de euro s-a dat un "triptic" uman, de fapt un şir cu trei personaje numite de "circ" dar care ar putea fi simpli locuitori ai pildelor lui Ştefan Câlţia.

Am amintit de o licitaţie în noiembrie trecut, una de artă contemporană şi de postmodernism, mă rog, mai înlocuim şi noi termenul de modernă. O complexă acuarelă, de dimensiuni mari, cu pastel dar şi foiţă de aur, a fost vândută cu 3 mii de euro. Se numeşte "Suită regală" şi este din 1983. A fost şi o construcţie cu piedestal, acum o cârtiţă ce duce în spate un mic univers sub sticlă, pictură vândută cu 1,5 mii de euro. Acum un an, în iulie 2016, în licitaţia numită tot de postmodernism şi contemporană, au fost doar două lucrări semnate de marele pictor. Pictura, care avea în centru broasca ţestoasă, era estimate la 2-3 mii de euro dar nu a fost adjudecată. Grafica în tempera, neaşteptat de abstractă în esenţă, a plecat pentru 400 de euro. Vânzarea verii trecute de la Artmark urmase cam acelaşi calapod, cu două oferte, grafica vândută în timpul licitaţiei, cu 350 de euro, şi pictura nevândută în timpul de joc. Ea a fost adjudecată, totuşi, după licitaţie, cu 1,8 mii de euro. În licitaţia unor oferte de artă ce au aparţinut lui Cătălin Ilea au figurat şi trei semnături Ştefan Câlţia, dar niciuna nu a fost adjudecată.

O ofertă serioasă cu semnătura maestrului aflăm la licitaţia primăverii 2016. Un pahar cu flori delicate într-un ocean de clar-obscur a fost adjudecat cu 1,2 mii de euro, preţ care ar fi mai mare în zilele noastre, acestea de acum. O broască roşie, deşi pare consolată, sub un clopot de sticlă, ulei pe PFL din 1980, a plecat pentru 900 de euro, dar alte două oferte ale artistului, peisaje la preţuri mult mai mari, de mii de euro, nu au fost vândute.

Evident, constatăm o creştere semnificativă a interesului şi a preţurilor pentru arta lui Ştefan Câlţia. Elementele concrete ale acestor evoluţii aparţin mai ales acestui an. Ar fi bine dacă am putea trece aceste evoluţii în contul unui eveniment muzeal, de-a dreptul cultural, precum expoziţia de la Muzeul Colecţiilor de Artă pentru că asta ar însemna că, în sfârşit, piaţa de artă beneficiază de corola de lumini ale domeniului, creaţia plastică. Situaţia este în evoluţia şi ne aflăm, fără îndoială, într-un moment de vârf al fenomenului Ştefan Câlţia pe piaţa de artă. Eu ştiu, poate pentru că un preţ de 16 mii de euro, pe care îl aflam doar la dedicata Galerie Posibilă acum aparţine licitaţiilor, unde totul este rapid, transparent dar şi la preţuri mai mici? Sau din cauză că, mai ales prin expoziţiile din ultimul timp, l-am aflat şi pe minunatul artist din spatele pânzelor sale? Oricum, este încântător că vorbim despre un artist contemporan cu argumente de aici, din lumea lui şi a noastră, care seamănă tot mai mult cu picturile sale.