PLASAMENTE ALTERNATIVE Subscriu la "Cuminţenia pământului"

Ştirea a venit de pe "socializare": statul român ia "Cuminţenia pământului". Cu 11 milioane de euro, agreate de proprietari. 5 milioane dă statul, 6 adunăm noi, românii patrioţi. În lipsa unor surprize neplăcute, soluţia este foarte bună, aproape ideală. În primul rând, s-a ajuns la o înţelegere, avem o soluţie concretă, cu cifre rotunde. Preţul nu este rău pentru niciuna dintre părţi. Evaluarea, făcută empiric, dar corectă, vorbea de 20 de milioane de dolari, apoi euro. Se linişteşte şi perdeaua de fum privind retrocedarea sculpturii, după puseul de contestare de acum ceva timp. În timp ce chiar România comunistă scria, la expoziţia Brâncuşi din 1970, de la Muzeul de Artă - Palat Regal, că sculptura provine din colecţia Romaşcu, în ultimul timp se considera că preluarea, cu forţa, spre păstrare a lucrării, în 1957, nu ar fi fost o confiscare, ci o simplă cumpărare. Un alt mit care se destramă este ferocitatea actualilor proprietari, care stau liniştiţi în străinătate şi ne lucrează cu avocaţi şi sprijin local nepatriotic. Fiica inginerului Romaşcu, una dintre ele, şi fiul său, nepotul colecţionarului, au stat mereu în România, sunt de-ai noştri şi sunt departe de a fi beneficiat de ceva ce nu le aparţinea, cum ştim noi că s-a retrocedat masiv pe aici.

Negocierea cu statul român sau reprezentanţii săi a fost lungă şi de multe ori absurdă. La un moment dat, o firmă specializată în comerţul cu artă, şi casă de licitaţii de artă, a primit sarcina negocierii cu statul, conform legilor în vigoare, cele care dau o imagine stranie asupra ideii de preempţiune. Atunci s-a coagulat subiectul, vorbindu-se cel mai mult şi mai documentat. Dar negocierea nu s-a finalizat, spiritul central fiind opus ideii de eficienţă în rezolvarea problemei, cât de cât, dacă nu în termenele prevăzute de lege. Melanjul public-privat din formula de compromis este cât se poate de corect, deşi, comparativ cu preţul unui kilometru de asfalt pus pe ploaie şi hectarul de panseluţe plantate pe ger, am fi luat "Cuminţenia" de mult de tot. Astfel, subscripţia publică, de tipul celei care a finanţat Ateneul, ne va implica şi pe noi, susţinătorii cauzei, cei care ne vom înghesui să dăm acolo, cât putem, să se facă 6 milioanele noastre, să ştim că am contribuit şi noi la o recuperare culturală, când pe stat îl durea la bască de Dorel, constructor fără cască de protecţie. Bechtel-ul calculase preţul de Autostradă transilvană la 14,5-20 de milioane de euro, cam cât toată "Cuminţenia" acestui pământ sau chiar 4-5 Ghenie la maxim. Autorităţile promit mai repede banii ce vin de la ele, dar pe cei adunaţi de la luminaţi până la 30 septembrie, cu tragere de linie groasă şi finală la 31 octombrie, până în alegeri şi chiar până în campania electorală.

Şi acum, desigur, inevitabil, discuţia despre preţ şi despre valoarea sculpturii. Sunt două lucruri diferite, valoarea este pur şi simplu inestimabilă, luând în calcul locul acestei realizări unice în creaţia celui mai mare sculptor al omenirii, dar şi faptul că în discuţie este ţara însăşi a marelui creator, iar preţul este stabilit în funcţie de mai mulţi factori. Pe de-o parte, luăm în calcul valoarea sculpturii, cea dată de locul ei în opera lui Brâncuşi şi în arta scumpă a lumii, dar şi o serie de situaţii obiective, cum ar fi faptul că nu poate fi scoasă din ţară.

"Cuminţenia pământului", după numele de notorietate care nu ia în calcul faptul că, în franceză, se spune la fel la cuminţenie şi înţelepciune, este făcută dintr-un calcul special, din catacombele Parisului, în 1907. A participat la o expoziţie în România şi de acolo a ajuns la inginerul Gheorghe Romaşcu, pentru suma de 1,5 mii de lei din 1911. Este esenţială pentru perceperea şi înţelegerea operei lui Brâncuşi, acumulând toate frământările artistului din perioada în care se descătuşa opera care l-a făcut celebru şi pentru care contează în istoria spiritualităţii româneşti. Alte "Cuminţenii" nu mai există, iar modelul a evoluat, se regăseşte, parţial, în alte creaţii, inclusiv în ideea "Sărutului", mai ales cel din Montparnasse sau de pe cenotaful-poartă de la Târgu-Jiu. Sculpturile în piatră friabilă apar rar pe piaţă, cele mai multe vânzări fiind bronz sau marmură.

Totuşi, cea mai scumpă operă a maestrului, care a obţinut cel mai mult într-o licitaţie, este un lemn. În 2009, "Madame LR", portretul inspirat de primitivii africani al doamnei Léonie Ricou, piesă din colecţia Yves Saint Laurent - Pierre Bergé, a primit 29,185 de milioane de euro. În 1928, Léonie Ricou a cumpărat de la Brâncuşi o "Oiseau dans l'espace", măiastră dintre cele care i-au înnebunit pe americani, fantă de lumină stelară ce se avântă spre înalturi. Atenţie, însă, nu este din bronz, ci din marmură gri-albastră, intens finisată, pe un postament de piatră. În 2005, această uluitoare sculptură, a fost vândută, la o licitaţie Christie's din New York, cu 27,456 milioane de dolari americani, sumă care acum înseamnă consistent mai mult. Tot la o licitaţie Christie's din campania americană de toamnă, în 2012, "Une muse" din ghips, un început de ovoid de o jumătate de metru, a fost vândut cu 12,4 milioane de dolari. La bronz conduce "DanaVde", cu piesa vândută în 2020, tot la Christie's New York, cu 18,159 milioane de dolari.

Cu toată subiectivitatea, consider că important în discuţia despre preţul "Cuminţeniei pământului" nu este vreo sculptură de Brâncuşi, ci una realizată de pictorul Amedeo Modigliani. Tragicul artist a lucrat mult alături de Brâncuşi, deşi arta lui era pictura, un nud al său fiind al doilea în lume ca preţ de vânzare în licitaţii. A cărat pietre cu roaba la Brâncuşi, pietre de Euville din care este făcută şi "Cuminţenia". Modigliani a făcut o serie de capete care se apropie teribil de stilul lui Brâncuşi. În 2014, Sotheby's doboară, la New York, recordul personal al lui Modigliani în materie de sculptură cu un portret feminin din piatră. În materialul critic al ofertei scrie clar că Brâncuşi l-a instruit pe Modigliani în sculptură iar "influenţa lui Brâncuşi asupra lui Modigliani poate fi detectată cu siguranţă". Ce ar mai fi de spus? Poate doar preţul la care s-a vândut, la 4 noiembrie 2014, la o licitaţie Sotheby's de la New York o sculptură din piatră realizată de Modigliani, cel influenţat de Brâncuşi în 1911, când "Cuminţenia" se vindea deja la Bucureşti, adică 70,725 milioane de dolari.

La preţul cu care se dă acum "Cuminţenia", eu aş lua mai multe.