Cu o lungime de 65 de kilometri şi o lăţime între 3 şi 12 kilometri, Dealu Mare este cea mai reprezentativă zonă viticolă din România. În judeţul Buzău, sunt adunate cel mai mare număr de crame din Muntenia, topul fiind completat de zona Drăgăşani din Oltenia. Viticultorii au simţit potenţialul turistic şi l-au exploatat din ce în ce mai mult astfel încât în ultimii ani mii de turişti au străbătut Drumul Vinului, mergând din cramă în cramă. Aproximativ 8000 de turişti, atât din ţară cât şi din străinătate, ajung, în medie într-o lună de vară, în judeţul Buzău. Numărul lor a crescut simţitor din 2011, odată cu inaugurarea Drumului Vinului, care pleacă din DN 10 către Pietroasele şi Monteoru. Investiţia a fost de 24 de milioane de euro.
Vinul sau sângele zeilor cum i se mai spune licorii cu o istorie pe cât de fascinantă şi nobilă pe atât de veche, reprezintă, în prezent, pentru judeţul Buzău un motor care poate pune turismul în mişcare.
Descoperită în urmă cu aproape 7000 de ani, cultura vinului continuă să uimească atât cunoscătorii care se află într-o continuă căutare de podgorii şi soiuri noi, cât şi curioşii care pur şi simplu vor să deguste un vin bun.
"Avem turişti de peste tot. Din Austria, Germania, chiar şi Franţa. Dacă ar fi să facem un clasament cei mai mulţi turişti străini sunt din Elveţia, Austria şi Germania. Să nu îi uităm şi pe vizitatorii din România care vin să deguste şi alte soiuri de vin şi mai ales să cunoască noi tehnolgii. Noi le oferim tot ceea ce caută şi încercăm să îi facem să se simtă cât mai bine pe durata vizitei", a spus Dana Roşca, proprietarul cramei La Butoaie, o cramă - pensiune din localitatea Pietroasele.
• Cazare la butoaie şi săli de degustare în cazane
Turismul viticol a luat amploare în judeţul Buzău odată cu transformarea cramelor din simple spaţii de depozitare a butoaielor în locaţii care aşteaptă să fie descoperite şi, o dată cu ele, şi secretele unui vin bun. Vizitatorii pot savura un pahar cu licoarea lui Bachus în timp ce cunoscătorii îi iniţiază în cultura vinului.
"Avem o sută de turişti pe lună, acum în această perioadă. Un tur de cramă începe prin prezentarea sistemului de stocare a vinului şi aici noi le explicăm procesul de vinificaţie care e deosebit la noi pentru că noi facem viticultură ecologică şi atunci se presupune o metodă mai naturală de fabricaţie şi cu condiţii de păstrare a vinului severe", a spus Renaud Molina, viticultor la Crama Domeniile Franco Române, prima cramă cu vinuri ecologice din România.
Un tur la una dintre cramele aflate pe dealurile Istriţei durează până la câteva ore. Vizitatorii degustă de la trei la zece soiuri de vin, asezonat cu gustări tradiţionale precum babicul sau cârnaţii de Pleşcoi.
Tariful mediu pentru un tur de cramă este de 50 de lei.
"Cred că ceea ce atrage cel mai mult este faptul că interacţionează cu oamenii, dicută cu oamenii, chiar cu localnicii. E un fel de turism mai de apropiere, cu dimensiune umană mai mare, şi e diferit faţă de rutina mare, plajă... plimbările sunt foarte frumoase aici pe dealurile din Buzău", a declarat Renaud Molina.
Simţind potenţialul turismului viticol, producătorii din zonă se bat în oferte pentru a le capta interesul turiştilor. Unii le oferă spaţii originale de cazare în butoaie imense, alţii au transfomat cisterne vechi în săli de degustare sau pur şi simplu au îmbinat cultura vinului cu dragostea pentru artă.
• Drumul cramelor, program iniţiat de ANTREC
În materie de promovare a turismului oenologic, singurul pas făcut până acum a venit dinspre ANTREC care a amplasat, de-a lungul mai multor localităţi din zona Dealu Mare, indicatoare pentru aşa-numitul drum al cramelor. Programul a fost iniţiat în 2008, iar harta cuprinde 26 de crame. Lista obiectivelor se deschide cu Staţiunea de Cercetare Viticolă Pietroasa, continuă cu Domeniile Săhăteni, Domeniile Fraco Române şi se închide cu crama La Certa, situată la Finţeşti, în comuna Năieni.