Politica între discurs şi parcurs (I)

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial / 12 septembrie 2018

Cornel Codiţă

Despre politică este vorba, desigur. Dacă ar fi să aleg un semn al timpurilor pe care le trăim, cu greu s-ar putea găsi altul mai nimerit decît cel care măsoară distanţa mereu mai mare dintre dis-cursul şi parcursul politicii. Şi, nu este vorba doar despre România şi taraba ei de obor, la care îşi vinde pe doi bani politica, cu pretenţia că face mare negoţ. Lucrurile sunt vizibile pe la mai toate casele mari. Mai ales cele din zona sistemelor democratoide, cu pretenţia că sunt încă etaloane ale democraţiei cînd, în realitate, au lăsat să se scurgă substanţa, pentru a rămîne doar cochilia, locuită de alţi chiriaşi.

Luaţi bunăoară Uniunea Europeană. Marele proiect, menit să ducă, dacă nu la "pacea eternă" la care visa Kant, măcar la o lume dedicată învăţării şi practicării comportamentelor de cooperare-competiţie, mai mult decît şi preponderent faţă de cele de competiţie-război. Pînă la un punct, discursul şi parcursul s-au suprapus, remarcabil. De îndată ce instituţiile de la Bruxelles şi-au dezvoltat propria logică de exis-tenţă şi dezvoltare, obiective relativ independente faţă de politicile locale, din ţările membre, de îndată ce pojghiţa subţire a unei supra-birocraţii extra-statale (nicidecum supra-statale) s-a trans-format într-o adevărată şi consistentă "euro-clasă superpusă" a început şi dis-tanţarea semnificativă a parcursului, faţă de discurs. Noua "super-clasă" pentru a-şi asigura un "viitor de aur" a trecut la maximizarea obiectivelor, anunţînd "Statele Unite ale Europei" ca finalitate inevitabilă a procesului început, la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial pentru a salva Europa de ea însăşi şi demonii ei. Pentru prima dată, în scena politică a statelor membre, a început să se dezvolte, nu fără motiv, o bază de rezistenţă faţă de "euro-birocraţia europeană" şi "viziunile ei". Divorţul dintre discurs şi parcurs avea să fie pronunţat imediat după "marea extindere", odată cu căderea cortinei de fier şi reunificarea Germaniei. Super-clasa birocraţiei europene a presat extinderea, cu preparative minimale pentru ţările candidate, sperînd, nu fără motiv, că va beneficia astfel de antidotul euro-scepticismului devenit structural pe scenele politice ale ţărilor din "miezul" UE. Euforia a durat mai puţin de un deceniu. Astăzi, campioanele aderării, Polonia, Ungaria şi Cehia sunt pe lista neagră a celor mai vehemente contestatare ale direcţiei în care este împins, politic, proiectul european. Dominaţia politică germană asupra Europei a transformat disidenţa britanică în divorţ cu acte în regulă. În realitate, proiectul european, aşa cum a fost el conceput şi pînă la un punct realizat de "părinţii fondatori", nu mai există. Dis-cursul politic spune, desigur, altceva. Cu totul altceva. Radical altceva, în numele unei ficţiuni. De fapt, în numele mai multor ficţiuni, dintre care ar urma ca cineva să aleagă, în cele din urmă. Cine să aleagă? Desigur, Germania, Franţa şi cine o mai fi prin preajmă.

Din acest punct de vedere, Româ-nia şi scena ei politică nu sunt cîtuşi de puţin o excepţie. Desigur, specificul local... contrează. Supliment garantat: gargară, garagaţă, apă de ploaie, marţafoi şi marţafoaice, guvernamentali şi amploiaţi, gură cască, icoane, prapuri, socialişti, liberali, conservatori. Mă rog... ca la moşi! (vezi Caragiale!!!). Cei care încearcă să "dezlege" misterele politicii dîmboviţene se încăpăţînează să creadă că PSD-ul a cîştigat alegeri pe "discurs". Promisiuni cu carul... electoratul "a pus botul"!! Acum, cînd o vedea lumea că nu s-a ales nici măcar cu praful de pe tobă, "roşii" or să se facă praf la viitorul scrutin!!! Ţi-ai găsit! PSD-ul stă pe zestrea miracol de 30% şi cîştigă prin efectul legilor electorale pe care şi le-a construit cu grijă şi pentru că are o structură socio-electorală stabilă care se reproduce în timp, nu în ciuda schimbărilor din România, ci tocmai datorită lor. În plus şi decisiv, a rămas singurul partid cu o maşinărie eficientă de influenţă şi constrîngere politico-economică, cu bază locală şi cu pîrghii de control decisive la nivelul instituţiilor de forţă de la centru care, la vreme de alegeri, să devină maşină de cules voturi. În timp ce ei sunt călare pe "combine", adversarii lor au rămas la epoca seceratului cu mîna, spic cu spic şi snop cu snop. Adevărata ciudăţenie a scenei noastre politice este, însă, aşa zisa "opoziţie", care nu are nici discurs, nici parcurs!!! Deja dincolo de jumătatea mandatului, PNL a rămas cu Blaga pentru "parcurs" şi organizare, respectiv cu Orban pentru "discurs". Divorţ absolut şi reţetă sigură de eşec. În aceeaşi paradigmă stă şi evoluţia lui Iohannis, Preşedintele. Divorţul lui de PNL este total, mă rog, dacă parcursul format din zero paşi în orice direcţie nu poate fi considerat, totuşi, un element comun în evoluţia de la Cotroceni şi de la sediul PNL!

Pentru ca hazul să fie total, Drag-nea acuză din interiorul PSD un decalaj între discurs şi parcurs. Vezi doamne, muţia miniştrilor, greşelile şi golurile de comunicare au reuşit să ascundă publicului alegător giganticele, piramidalele realizări ale guvernării PSD!!! Trebuie să fie cineva dus rău cu pluta, să creadă aşa ceva! Tot la nivel de discurs, Dragnea ştie că Iohannis nu va mai prinde viitorul mandat, după cum ştie şi ceea ce-i mai lipseşte ca să pună definitiv cu botul pe labe "rezistenţa" pe care încă o mai resimte: serviciile şi celelalte instituţii ale sistemului de apărare şi de securitate naţională. Aici ţinteşte direcţia loviturii principale, care urmează. Desigur, fără să uite sau să piardă din vedere nici o clipă celălalt obiectiv menit să asigure fidelizarea absolută a baronetului local, punerea la adăpost de asaltul instituţiilor justiţiei.

Ceea ce rămîne de explicat în politica de azi, nu doar cea din România, nu este doar cum se formează şi cît de departe poate merge distanţa dintre dis-curs şi parcurs, ci modul în care se formează şi se precipită reacţiile electoratului la această nouă şi structurală "constantă" a procesului. În fapt, toleranţa uriaşă a electoratului actual, faţă de această anomalie, distanţa masivă dintre discurs şi parcurs politic, este cea care a împins lucrurile în extremele în care evoluează azi.

Pînă cînd?? Pînă unde? Există şi dacă există, cum poate fi determinat punctul de inflexiune, de ieşire din această orbită structural anomică?

Opinia Cititorului ( 6 )

Secţiunea de comentarii la articolele domnului Cornel Codiţă este abuzată grav, continuu, de unul şi acelasi cititor, de ani de zile, motiv pentru care, în acord cu autorul, am limitat textul oricărui comentariu la maximum 500 de semne.

  1. Divortul cu acte este inevitabil..datorat acestei distante tot mai mari intre discurs si parcurs....dar si datorita hipercompetiiei, fie ea si in pace...cooperativa. De ce? O prima explicatie consta in confiscarea puterii de catre tehnocrati.O armata de 33 000 de euro-birocrati au confiscat puterea europeana prin intremediul Comitologiei, consultand reprezentantii statelor membre si ai societatii civile neinformati..doar de forma.Desk ofiterii fiecarui dosar european au devenit cei mai...

    1. ... probabil! ... dupa ce vor incerca a extrage tot ce pot din periferie ... si in asta sta esecul centrului ...

      O Comisie politică?

      La preluarea mandatului în 2014, Juncker a promis că va institui o Comisie profund politică, cu o echipă de comisari cu experiență politică. Își exprima în același timp dorința ca politica să cântărească mai mult în procesul decizional, iar Președintele Comisiei să nu fie un simplu purtător de cuvânt. Cu toate acestea, Juncker a decis să nu se implice personal în campania referendumului din Marea Britanie pe Brexit, deoarece Comisia nu este... 

    România în UE – momentul 2019

    În comparație cu discursul din anul precedent, numele României nu a fost rostit la fel de des. Însă țara noastră a fost vizată de aproape toate elementele discursului Juncker nu doar prin prisma faptului că este stat membru, ci pentru că în prima jumătate a anului 2019 România va fi în prim-planul activității de la Bruxelles prin 2 mari momente: deținerea, pentru prima dată de la aderare, a Președinției Consiliului UE,... 

    1. Prapastia dintre discurs si parcurs...se va devea, in curand si la nivel de UE.

    Comisia Juncker a fost pusă la încercare în actualul mandat și de criza refugiaților declanșată în 2015. Valurile de refugiați ajunse pe țărmurile europene au expus nu numai o legislație europeană deficitară în domeniul azilului, migrației, securității și al controlului frontierelor, ci și o criză a solidarității, care s-a transformat treptat într-o criză politică. De la condițiile în centrele de primire din Italia și Grecia,...

CITEŞTE ŞI

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
boromir.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

11 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9684
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7338
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3533
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0241
Gram de aur (XAU)Gram de aur409.9933

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb