Post-democraţia... vedere în roz

Chiar trebuie să luăm în serios tema aceasta sau e doar un alt moft academic? Unul dintre nenumăratele şi niciodată epuizatele subiecte de tăiat frunze la cîini, de scris teze, eseuri, ori cărţi pline de vorbe, ba chiar şi de erudiţie, dar fără nici urmă de idee? Eu zic că are şi iată de ce!

Pornesc de la "sfînta realitate", mama noastră a tuturor căutătorilor de Sens şi Adevăr în cele ce se întîmplă cu oamenii şi societăţile lor. Poate vă vine să credeţi, poate nu, dar în urma votului plebiscitar care a împins Marea Britanie spre ieşirea din sistemul instituţional al Uniunii Europene s-a născut o problemă cu uriaşe implicaţii pentru temele democraţiei. Votul pro-brexit are o clară şi marcată amprentă socio-culturală. Majoritatea care a înclinat balanţa în favoarea divorţului european al britanicilor este alcătuită în cea mai mare parte din cetăţeni care nu vor mai trăi să plătească costurile, oalele sparte (desigur, nu vor încasa nici beneficiile majore, dacă ele vor fi!) ale deciziei colective la care au participat şi în care şi-au impus punctul de vedere prin puterea numărului de voturi puse în urnă. Sau, vor încasa doar o foarte mică parte din ele, greul căzînd pe umerii şi vieţile celor mult mai tineri, mai informaţi, mai critici, ale căror poziţii şi cariere sociale depind semnificativ, dacă nu decisiv, de oportunităţile create de sistemul spaţiului unic european, de la afaceri, la instituţii de drept-administrative şi de la educaţie-cercetare, la activităţi culturale. Aceştia s-au împotrivit, prin votul lor, ruinătoarei erezii numită brexit. Întrebare: este democraţia compatibilă cu un sistem de vot care forţează rupturi sociale şi tensiuni cu implicaţii generaţionale atît de grave? Pînă să dăm un răspuns să marcăm, în acest punct, cîteva repere.

Aşa cum unii au intuit, iar alţii au şi argumentat consistent încă din secolul trecut, votul plebiscitar într-un sistem "reprezentativ", pentru a hotărî balanţa unei decizii majore, care priveşte nu doar generaţiile actuale, ci şi pe cele viitoare, nu este deloc cea mai bună idee. Ba, mai rău, este în contradicţie cu principiile "democraţiei reprezentative", singura folosită în timpurile şi de către societăţile moderne. Concluzia locală: nu democraţia este de vină, ci "împănarea" ei cu soluţii ad hoc, doar aparent democratice. La originea acestui impuls trebuie căutată laşitatea şi, în ultimă instanţă, dezertarea oamenilor politici împuterniciţi cu mandatul guvernării care s-au păzit de cartoful prea fierbinte şi l-au aruncat peste gard, în ograda "plebei". A doua observaţie vine sub forma unei întrebări: este democraţia compatibilă cu un sistem de vot "selectiv". Cum adică "selectiv"? Spre exemplu, votează doar cei interesaţi, pe umerii cărora cad consecinţele cele mai grele, mai importante ale temei-soluţiei pusă în balanţă. Principiul este într-o anume formă folosit în sistemul Uniunii Europene, în complexul de reguli numit "subsidiaritate". El este utilizat şi ca principiu al localizării deciziei, atît în UE, cît şi în Elveţia, spre exemplu. Mai sunt posibile şi alte tipuri de vot "selectiv". De ce nu?! De pildă sistemul de vot bazat pe principiul "decizia urmează competenţa". Altfel spus, decizia într-o problemă trebuie formulată în grupul cel mai bine calificat în raport cu temele problemei respective. Avem o problemă cu zarzavaturile, să o decidă grădinarii! Sau, poate mai bine, pieţarii! Ori, încă şi mai bine, utilizatorii de zarzavaturi! Ori, botaniştii! Mă rog, poate foarte bine să fie un grup mai larg care să cuprindă segmente reprezentative din toate aceste arii de expertiză, ba chiar şi reprezentanţi ai celor care urăsc sincer zarzavaturile şi nu vor să aibă nimic de a face cu ele în viaţă! Şi, cum se vor constitui aceste grupuri? Cel mai adesea ad hoc. Şi, eu, ca cetăţean, cum pot să mă calific pentru un vot? Pe baza "certificatului de expertiză minimă" pe care îl pot lua on line şi a înscrierii pe lista oficial deschisă celor interesaţi să voteze în chestiunea respectivă, indiferent care ar fi aceea. În acest fel, nimeni nu e exclus a priori, de la nici un vot; este încurajat şi răsplătit, în schimb, interesul pentru participarea la vot, exact ceea ce nu prea mai fac "democraţiile clasice".

Ne putem întoarce acum la întrebarea cu care am plecat la drum. Nu doar clivajul generaţional este din ce în ce mai greu de împăcat cu principiul votului universal, aplicat în forma lui cea mai simplă, ci multe alte condiţii şi caracteristici ale societăţilor şi oamenilor din lumea de azi şi de mîine. Cînd controlul asupra "realităţii figurative", a minţii, ideilor şi chiar sentimentelor primare ale oamenilor, ori ale unor comunităţi largi, sunt manipulate eficient, cu bună ştiinţă şi pe bază de ştiinţă, de către cei interesaţi să obţină un anumit rezultat al votului, ce fel de democraţie mai este aceea? Pe cine reprezintă voturile respective? Pare că, în nici un caz, pe cei care le-au pus în urnă. Şi, atunci, nu s-a ales praful de orice urmă de democraţie? Ba, da! Faceţi un pas mai departe. Nu foarte departe, trei, maxim patru decenii de acum înainte vom avea nişte categorii noi, largi, de "cetăţeni": maşini cu capacitate de auto-reflexie de nivelul sau chiar peste nivelul conştiinţei umane; oamenii-bionici care s-ar putea interconecta permanenet pentru a forma o reţea proprie de comunicare şi decizie pe bază de interconxiuni şi a deveni, astfel, un sub-grup distinct al omenirii. Subiectul nu mai are nimic de SF. "Maşinile" care au început să gîndească autonom, în feluri pe care omul nu le mai înţelege, există astăzi!!! După cum şi operaţiunea cuplării omului cu lumea cipurilor a depăşit de mult fazele de studiu şi încercări locale. Este în plină desfăşurare. Am împins lucrurile într-o direcţie, pe care am putea-o considera lipsită de interes pentru acum şi aici. În fapt, este doar o altă modalitate de a sublinia că însăşi noţiunea de spaţiu şi probleme publice, precum şi soluţia instituţională de gestiune a lor, numită simplu "democraţie" sunt deja grav afectate, invalidate chiar, în raport cu un set complet nou de probleme sociale, care nu mai ţin de viitor, ci de prezent. Fie vorba între noi, chiar şi fără noile probleme, eşecul democraţiei în gestionarea problemelor societăţii moderne avansate şi post-moderne este mai mult decît copleşitor, prin evidenţă şi ruinător, prin consecinţe. Problema post-democraţiei nu mai este de lăsat pentru mîine. Viitorii au fost deja lansaţi, de ieri! În care dintre ei vom ajunge, ori ne vom prăbuşi, depinde de deciziile pe care le luăm astăzi. Noi, prin reprezentanţii noştri!!!

Opinia Cititorului ( 17 )

Secţiunea de comentarii la articolele domnului Cornel Codiţă este abuzată grav, continuu, de unul şi acelasi cititor, de ani de zile, motiv pentru care, în acord cu autorul, am limitat textul oricărui comentariu la maximum 500 de semne.

1. Întrebare
(mesaj trimis de anonim în data de 23.03.2018, 02:55)

Întrebare: este democraţia compatibilă cu un sistem de vot care forţează rupturi sociale şi tensiuni cu implicaţii generaţionale atît de grave?
2. raspuns
(mesaj trimis de Silvia în data de 23.03.2018, 02:56)

Am împins lucrurile într-o direcţie, pe care am putea-o considera lipsită de interes pentru acum şi aici. În fapt, este doar o altă modalitate de a sublinia că însăşi noţiunea de spaţiu şi probleme publice, precum şi soluţia instituţională de gestiune a lor, numită simplu "democraţie" sunt deja grav afectate, invalidate chiar, în raport cu un set complet nou de probleme sociale, care nu mai ţin de viitor, ci de prezent. Fie vorba între noi, chiar şi fără noile probleme, eşecul democraţiei în...
1. 2.1. post/democratia si problemele ei (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Salomeea în data de 23.03.2018, 03:01)
  
  Nu doar clivajul generaţional este din ce în ce mai greu de împăcat cu principiul votului universal, aplicat în forma lui cea mai simplă, ci multe alte condiţii şi caracteristici ale societăţilor şi oamenilor din lumea de azi şi de mîine. Cînd controlul asupra "realităţii figurative", a minţii, ideilor şi chiar sentimentelor primare ale oamenilor, ori ale unor comunităţi largi, sunt manipulate eficient, cu bună ştiinţă şi pe bază de ştiinţă, de către cei interesaţi să obţină un anumit...
  2.2. esenta articolului (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Silvia în data de 23.03.2018, 03:05)
  
  decizia într-o problemă trebuie formulată în grupul cel mai bine calificat în raport cu temele problemei respective. Avem o problemă cu zarzavaturile, să o decidă grădinarii! Sau, poate mai bine, pieţarii! Ori, încă şi mai bine, utilizatorii de zarzavaturi! Ori, botaniştii! Mă rog, poate foarte bine să fie un grup mai larg care să cuprindă segmente reprezentative din toate aceste arii de expertiză, ba chiar şi reprezentanţi ai celor care urăsc sincer zarzavaturile şi nu vor să aibă nimic de...
3. Educatie...
(mesaj trimis de anonim în data de 23.03.2018, 03:25)

Educatie si cultura.Un om educat, e greu de manipulat.Democratie= libertate iar libertatea este inteleasa de oameni educati,pe care nu ii manipulezi decat foarte greu sau mai deloc...
4. Alte întrebări mai simple
(mesaj trimis de Oarecare în data de 23.03.2018, 07:27)

Impunerea democrației de la "centru" și a "binelui" cu forța în numele și cu pârghiile unei suprademocrații / construcții europene este normală?
Referendumul este o procedură democratică?
Este normală și democratică organizarea unor referendumuri repetate pe aceeași temă pe motiv că la primul nu a ieșit ce se dorea de la "centru"?
A se vedea referendumurile din Spania, Irlanda, Danemarca cu ocazia Tratatelor de la Maastricht și Lisabona,...
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.03.2018, 10:33)
  
  Consctuctia europeana a asigurat cea mai durabila pace a Europei de peste 70 de ani!
5. fără titlu
(mesaj trimis de Moftangiu în data de 23.03.2018, 09:58)

Domnule nu-i plange pe englezi. Pornesti de la o idee preconceputa ca decizia lor le aduce neajunsuri. Englezii nu au vrut niciodata sa participe al o forma suprastatala, nu au fost de acord cu moneda unica si nu au adoptata-o.
Spuneti ca "votul plebiscitar ... nu este deloc cea mai bună idee", dar elvetienii care-l practica o duc mai bine decat noi cei care nu decidem prin referendum decat schimbarea presedintelui, asta daca propune parlamentul.
Daca Elvetia o duce bine desi este in afara...
1. 5.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.03.2018, 10:30)
  
  Moftangiule, nu le prea ai la analiza!
  5.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de emil în data de 23.03.2018, 13:21)
  
  Ba! Le are prea bine. Problema este aceea ca deranjeaza majoritatea!
  5.3.  BCE/ moneda pentru pace structurala (răspuns la opinia nr. 5.2)
  (mesaj trimis de Salomeea în data de 23.03.2018, 17:57)
  
  Elvetia este neutra, nu izolata.Nu ne putem izola ca sa o ducem mai bine...trebuie ca BCE sa emita moneda pentru dezvoltare...pentru pace structurala
  Un venit general garantat european ar fi o solutie pt saracii europei..de la copii, la tineri, femei singure si batrani.
  5.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.03.2018, 20:11)
  
  Si pentru lenesi, "votantii" cu autobuzul, cofragul de oua...... "bolnavii de toate cele" ??
  5.5.  Le revenu de base ou revenu universel (răspuns la opinia nr. 5.3)
  (mesaj trimis de Salomeea în data de 24.03.2018, 08:39)
  
  Le revenu de base ou revenu universel est un revenu versé par une communauté politique à tous ses membres, sur une base individuelle, sans conditions de ressources ni obligation ou absence de travail. L'âge est parfois un critère discriminatif. Ce mode de fonctionnement économique est appliqué dans quelques pays ou à titre expérimental dans certaines zones.
  Parmi les arguments invoqués pour sa mise en œuvre on trouve les principes de liberté et d'égalité, la...
6. Vedere alb/negru
(mesaj trimis de anonim în data de 23.03.2018, 20:15)

Gresit domnule Codita; ai vrut sa zici :Prost-democraţia... vedere în roz?.
7. Venit minim general garantat european
(mesaj trimis de Adrian Fanaca în data de 24.03.2018, 07:18)

Stânga europeană a venit cu un nou concept care să rezolve cât de cât problema sărăciei şi a capcanei ei. Sunt cărţi importante scrise despre pragul sărăciei, despre decenţa umană şi ce ai nevoie pentru a fi demn ca om.
S-a ajuns la o idee despre care mulţi spun că ar costa prea mult sau că ar crea şi mai multă dependenţă sau lenevie, venitul minim garantat ca drept universal al omului. Mai precis, fiecare dintre noi ar primi o sumă de bani cash în fiecare lună, care ar ajunge să te...
1. 7.1. venit minim garantat singura sursa de subzisteta (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de RS în data de 24.03.2018, 07:22)
  
  Numărul românilor aflaţi în sărăcie extremă creşte îngrijorător. Până în luna martie a acestui an, statisticile Ministerului Muncii arată un număr de 303.402 de beneficiari ai venitului minim garantat, din care 35.969 au intrat în evidenţe în primele trei luni ale acestui an. Autorităţile se aşteaptă ca accentuarea crizei economice, coroborată cu numărul mare de şomeri care vor ieşi de la plată, să majoreze semnificativ numărul celor care nu au absolut nici un venit.
  Raţiunea elaborării...
  7.2. nouveau modèle de société (răspuns la opinia nr. 7.1)
  (mesaj trimis de Juliette Deborde în data de 24.03.2018, 08:51)
  
  Libération
  Tout comprendre au revenu universel
  Mise au clair
  Tout comprendre au revenu universel
  Par Juliette Deborde
  Le revenu de base ou revenu universel consiste à verser à chaque citoyen une somme mensuelle fixe, sans condition aucune.
  Tout comprendre au revenu universel
  Douce utopie ou nouveau modèle de société ? Le conseil départemental de la Gironde a annoncé il y a quelques jours avoir lancé une simulation pour définir les conditions...