• Activ Property Services: "Stocul de birouri din Timişoara a crescut cu 53.000 de metri pătraţi în primele şase luni din 2018"
Timişoara a devenit, la jumătatea acestui an, cea mai mare piaţă de birouri din provincie, depăşind suprafaţa de birouri în funcţiune din Cluj-Napoca, pentru prima dată, arată un comunicat transmis de Activ Property Services.
Potrivit companiei de consultanţă imobiliară, această evoluţie este o urmare a volumelor record de activitate consemnate în Timişoara, în ultimii doi ani, atât în ceea ce priveşte livrările de stoc nou, cât şi în ceea ce priveşte volumul de tranzacţii de închiriere.
Stocul de birouri din Timişoara a crescut cu 53.000 de metri pătraţi, în primele şase luni din 2018, depăşind, deja, cu 26% livrările record ale anului trecut, se mai menţionează în comunicatul conform căruia, ca urmare a aces-tei evoluţii, stocul modern speculativ în funcţiune a crescut la 180.000 de metri pătraţi, corespunzător unei densităţi de 564 de metri pătraţi la mia de locuitori, depăşind cu 30.000 de metri pătraţi stocul similar în funcţiune din Cluj-Napoca (150.000 de metri pătraţi).
Felicia Vasiu, managerul biroului din Timişoara al companiei a afirmat: "Piaţa de birouri din Timişoara înregis-trează cea mai efervescentă perioadă de creştere din istoria ei, dezvoltându-se accelerat cu clădiri noi de clasa A, cele mai multe amplasate în zona centrală extinsă. În ultimul an şi jumătate au fost livraţi 95.000 de metri pătraţi de birouri, reprezentând, practic, o dublare a stocului în funcţiune din Timişoara".
Până la sfârşitul anului urmează să mai fie finalizată o clădire, astfel încât livrările de birouri noi ale anului 2018 vor urca la 71.000 de metri pătraţi, record anual pentru un oraş din afara Capitalei, mai precizează compania.
Felicia Vasiu a adăugat: "Creşterea stocului a fost susţinută de volumele record ale cererii din ultimii doi ani din Timişoara, fiind înregistrate tranzacţii majore însumând 41.500 de metri pătraţi în 2016 şi 39.000 de metri pătraţi anul trecut. Volumul de închirieri din prima jumătate a acestui an s-a ridicat la 8.000 de metri pătraţi. Cea mai mare pondere în totalul tranzacţiilor a fost reprezentată de consolidări ale marilor ocupanţi în sedii noi, urmată de activităţi de extindere, dar şi de noi intrări".
• Euler Hermes: "Estimăm valoarea pieţei de retail modern la 17-20 de miliarde de euro"
Valoarea pieţei de retail modern din România este estimată la 17-20 de miliarde de euro de către compania de asigurare de credite Euler Hermes, după cum arată un comunicat.
Acesta mai notează: "La creşterea sectorului retail a contribuit şi expansiunea teritorială a retailerilor, cu peste 350 de magazine nou deschise în 2017, cele mai multe deschideri fiind înregis-trate în zona rurală. Pentru al doilea an consecutiv, liderul expansiunii este Profi, cu aproape 200 de magazine nou deschise. Urmează Mega Image, care a încetinit ritmul expansiunii în 2017, şi Carrefour, care a integrat magazinele Billa. Retailerii au mizat pe magazinele de tip discount şi pe cele de proximitate, trendul fiind apropierea de consumatori. Mega Image a ieşit în afara Bucureştiului, Carrefour a extins conceptul «Carrefour Market», Auchan a intrat în benzinării cu magazinele «My Auchan», iar Metro a extins reţeaua «La Doi Paşi»".
Euler Hermes susţine că printre trendurile pentru anul curent se numără şi: proximitatea şi extinderea în mediul rural, care are mult potenţial de creştere - retailerii se orientează către localităţile sub 15.000 de locuitori şi se adaptează formatul şi suprafaţa magazinului, iar pentru retailerii concentraţi în Bucureşti, unde comerţul modern a ajuns aproape de 70%, devin de interes şi alte oraşe mari din ţară.
Îmbunătăţirea experienţei de cumpărare este un alt trend vizat de retaileri anul acesta, iar zona de comerţ online, deşi încă nu este o opţiune pentru unii retaileri, are o creştere anuală de două cifre ca pondere în totalul comerţului, mai susţine sursa citată.
Conform companiei, punctele forte ale pieţei de retail din România sunt: trendul ascendent al consumului; potenţialul de creştere a pieţei pe comerţul modern; competitivitatea ridicată prin preţ versus comerţ tradiţional, în special în zona de discount retail.
Piaţa de la noi are, însă, şi puncte slabe, precum creşterea costurilor în tot lanţul de aprovizionare şi creşterea costurilor cu forţa de muncă (care exercită o presiune asupra preţului final); presiunea asupra furnizorilor cu impact negativ asupra calităţii produselor, pentru menţinerea marjelor.
Dezvoltarea în zonele încă neacoperite şi care au potenţial de creştere pe comerţul modern, dezvoltarea în online, cu o mai mare atenţie acordată livrării produselor, îndeosebi în ceea ce priveşte retailul alimentar şi câştigarea clientelei prin preîntâmpinarea cerinţelor de calitate şi transparenţă, precum şi autoreglementare, sunt oportunităţile pe care le are la dispoziţie piaţa de la noi.
În acelaşi timp, instabilitatea politică şi legislativă, care conduc la lipsa predictibilităţii şi creşterea costurilor fixe în general şi a celor cu logistica, odată cu expansiunea în proximitate şi în zonele mai puţin accesate, ameninţă piaţa autohtonă de retail.