POTRIVIT STATISTICILOR, Peste 2.000 de insolvenţe, doar în ianuarie

Mai mult de 2.000 de societăţi comerciale au intrat în insolvenţă doar în luna ianuarie a acestui an, după cum arată statisticile. Potrivit acestora, cele mai multe companii pentru care a fost deschisă procedura de insolvenţă în prima lună a acestui an, respectiv 350, sunt din Capitală. Alte zone unde a fost înregistrat un număr mare de firme care au apelat la acest proces de reorganizare sunt Bihor (193), Mureş (149) şi Braşov (109).

Anul trecut, numărul companiilor intrate în insolvenţă s-a ridicat la peste 26.000, zonele cu cele mai multe astfel de cazuri fiind Bucureşti, Bihor, Braşov, Galaţi, Dolj şi Constanţa.

Numărul procedurilor de insolvenţă a crescut constant, de la an la an, cel mai înalt nivel înregistrându-se în 2013.

Specialiştii din domeniu susţin că doar pentru aproximativ 3.500 de firme a fost aprobat un plan de reorganizare, în ultimii cinci ani, adică pentru circa 3% din totalul insolvenţelor înregistrate. Aprobarea planului de reorganizare nu garantează, însă, succesul procedurii, ceea ce înseamnă că rata reală de succes a reorganizărilor este mai mică de 3%.

Cele mai afectate domenii de procedura de insolvenţă sunt, în continuare, construcţiile, imobiliarele, producţia şi industria textilă.

În acest an, ar urma ca insolvenţa să atingă în mod special sectorul alimentar, costurile materiilor prime crescând foarte mult, anul trecut, în condiţiile în care lanţurile de retail au politici de preţuri foarte stricte, potrivit lui Andrei Cionca, asociat fondator al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR).

Alte sectoare care vor fi afectate de acest fenomen sunt închirierea spaţiilor comerciale şi de birouri, ca urmare a faptului că societăţile au credite mari, contractate înainte de anul 2008, iar chiriile sunt mici; beneficiarii de subvenţii, fiind estimate întârzieri la plata acestora şi construcţiile din infrastructură, din cauza gradului mare de îndatorare.

În schimb, construcţiile civile şi agricultura vor avea un an bun, potrivit estimărilor CITR.

Specialiştii opinează că este importantă îmbunătăţirea cadrului legislativ, care ar urma să aibă loc odată cu adoptarea Codului Insolvenţei.

Noul proiect de Lege în domeniul insolvenţei se află în Senat, urmând să fie transmis Camerei Deputaţilor, care este for decizional, ne-a spus, recent, Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).

Domnia sa ne-a precizat că proiectul legislativ a fost trimis în Parlament fără ca vreuna din recomandările făcute de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de Banca Mondială (BM) să fi fost prinse în textul de lege.

Guvernul a aprobat Codul Insolvenţei în toamna anului trecut, printr-o Ordonanţă de Urgenţă declarată, ulterior, neconstituţională.

La sfârşitul lui 2013, Guvernul a transmis Parlamentului noul Cod al Insolvenţei, sub forma unui proiect de lege care nu mai prevede că procedura va fi aplicată retroactiv şi care nici nu mai include un paragraf distinct legat de insolvenţa în audio-vizual.

Simona Miloş ne-a declarat, la vremea respectivă: "Chiar dacă Guvernul a eliminat aplicarea retroactivă a Codului şi articolul care vizează audio-vizualul, adică strict prevederile pentru care ordonanţa de avizare a Codului a fost declarată neconstituţională, proiectul de act normativ trebuie să clarifice şi alte aspecte. De exemplu, ce lege se aplică procedurilor în derulare. De asemenea, trebuie clarificată perioada de reorganizare, care era scurtată la un an".

Domnia sa speră ca parlamentarii şi Ministerul Justiţiei să respecte recomandările FMI şi ale Băncii Mondiale, care nu au fost de acord cu scurtarea perioadei de reorganizare.

Instituţiile financiare internaţionale s-au opus şi prevederilor proiectului de Cod care permit executarea creanţelor curente din perioada insolvenţei, ne-a mai spus preşedintele INPPI.

Domnia sa subliniază că noua lege are foarte multe prevederi bune, dar are şi câteva neajunsuri care, dacă nu vor fi remediate, vor modifica în mod esenţial ceea ce aduce bun noul cod.

Proiectul de lege pentru aprobarea Codului Insolvenţei a fost înaintat Parlamentului în procedură de urgenţă, după ce, în luna octombrie a anului trecut, Curtea Constituţională (CC) a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului referitoare la ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind insolvenţa.

Iniţial, Guvernul a promovat Codul Insolvenţei printr-o Ordonanţă de Urgenţă, hotărând că noile prevederi ar fi urmat să fie aplicate din 25 octombrie inclusiv procedurilor de insolvenţă şi a celor de prevenire a insolvenţei aflate în derulare.

Codul insolvenţei a fost întocmit de specialişti în timp de un an, fiind finanţat din fonduri de la Banca Mondială şi modificat, ulterior, de Guvern.

Avocatul Simona Miloş ne-a declarat, la vremea respectivă: "Noi, cei care am elaborat Codul, ne delimităm clar de forma adoptată de Guvern. Nu am fost consultaţi de Executiv asupra modificărilor aduse proiectului de Cod. Citind cu atenţie varianta publicată în Monitorul Oficial, am constatat că lucrurile sunt mult mai grave decât problemele cu licenţele din audiovizual şi cu scurtarea perioadei de reorganizare. Practic, Guvernul a spulberat principiile elementare ale Insolvenţei. O societate care intră în insolvenţă pune stop executărilor silite. Aşa este peste tot în lume. Or, Ordonanţa adoptată de Guvern încalcă acest principiu elementar pentru că permite executarea societăţii în timpul procedurii Insolvenţei. Nu mai este respectat nici principiul egalităţii între creditori".

Simona Miloş estimează că, în circa trei săptămâni, proiectul legislativ ar putea pleca în Camera Deputaţilor, urmând să fie aprobat, probabil, în aprilie.

Sectorul insolvenţei este afectat şi de intrarea în vigoare a Codului penal. Reprezentanţii CITR au precizat că noul Cod Penal aduce două modificări în domeniul insolvenţei. Prima dintre acestea constă în faptul că infracţiunile din legea insolvenţei s-au mutat în zona penală, după cum au afirmat avocaţii de la CITR, adăugând: "Legea insolvenţei spunea că bunurile vândute în insolvenţă se vând libere de sarcini. Noul Cod penal subliniază că acest lucru se poate întâmpla cu excepţia cazurilor când există un sechestru penal. În aceste condiţii, s-ar putea să avem întârzieri mari în procedura de insolvenţă şi în reorganizare, pentru că nu vom putea vinde activele cu sechestru penal".