POTRIVIT THE GUARDIAN Atena avea un plan secret de golire a băncilor, în eventualitatea unui Grexit

Actualizare 20:21 Varoufakis îşi explică Planul B, susţinând că obiectivul era găsirea unei soluţii în faţa crizei de lichidităţi

Fostul ministru grec de finanţe, Yanis Varoufakis, a explicat marţi - într-un articol publicat în Financial Times - că planul său (Planul B) evocat duminică de ziarul conservator Kathimerini a avut ca obiectiv salvarea economiei Greciei prin soluţionarea deficienţelor provocate de criza de lichidităţi.

"Troica creditorilor a impus restricţii teribile de suveranitate naţională miniştrilor greci, care nu mai au acces în propriile ministere la departamente cheie pentru implementarea de politici inovatoare", scrie fostul ministru, menţionând că măsurile avute în vedere au vizat tocmai recuperarea acestei autorităţi. El consideră acest fapt justificat din punctul de vedere al "interesului public" în contextul situaţiei Greciei, al cărei sistem bancar nu mai primea suficiente lichidităţi de la Banca Centrală Europeană, de unde a rezultat necesitatea impunerii de restricţii pe mişcările de capital.

Yanis Varoufakis a detaliat planul avut în vedere în eventualitatea eşecului total al negocierilor cu creditorii internaţionali, susţinând că el s-a bazat pe ideea simplă a anulării multilaterale a arieratelor între stat şi sectorul privat, folosindu-se actuala platformă electronică de plăţi a finanţelor publice. Astfel, contribuabilii - persoane fizice sau juridice - şi-ar fi putut crea conturi de rezervă ce ar fi fost creditate cu sumele ce le erau datorate de stat. Ulterior, aceiaşi contribuabili ar putut să transfere sume din aceste conturi ori către stat - ca impozite - ori către orice alt titular al unui cont de acest fel. Într-o a doua fază a dezvoltării, sistemul urma să fie accesibil şi pe smartphone-uri. Printr-un asemenea sistem, economia greacă ar fi dobândit o libertate de mişcare semnificativă în interiorul zonei euro, estimează Varoufakis.

În încheierea articolului, el critică funcţionarea Uniunii Monetare europene, apreciind că "atunci când o pierdere de suveranitate, ce rezultă din datoria publică nesustenabilă, conduce la aplicarea unor politici neadecvate în ţări aflate deja în dificultate, înseamnă că ceva este putred în regatul euro".

(E.D.)

---

Membri ai Guvernului grec venit la putere anul acesta intenţionau să golească rezervele băncii centrale şi conturile contribuabililor eleni ca să pregătească revenirea la drahmă, potrivit unor dezvăluiri făcute de publicaţia The Guardian care, însă, arată că este neclar cât de serios a examinat Executivul elen aceste planuri atribuite fostului ministru al energiei, Panagiotis Lafazanis, şi ex-ministrului finanţelor, Yanis Varoufakis, ambii remaniaţi luna aceasta. Dezvăluirile au apărut duminică, după o săptămână de speculaţii cu privire la posibilităţile la care se gândea partea extremistă a formaţiunii aflate la putrere, Syriza, ca să evite un acord cu creditorii care cereau măsuri de austeritate în schimbul finanţării, respectiv în eventualitatea ieşirii Greciei din zona euro (Grexit).

Aproape un sfert din cei 149 de parlamentari Syriza şi-au exprimat revolta faţă de măsurile de austeritate cerute în schimbul unui nou împrumut în valoare de 86 de miliarde de euro, pentru care urmează să înceapă negocierile între Atena şi creditori.

Panagiotis Lafazanis a declarat, la finele săptămânii trecute, că a îndemnat Guvernul să recurgă la rezervele Băncii Greciei, în condiţiile în care voia revenirea la drahmă. Potrivit spuselor sale, acest lucru ar fi permis plata pensiilor şi salariilor din sectorul public în cazul în care Grecia ar fi fost scoasă din zona euro.

"Principalul motiv al acestei (devalizări) ar fi fost supravieţuirea economiei şi a poporului grec, cea mai înaltă datorie pe care o are orice Guvern conform Constituţiei", a subliniat fostul ministru.

La rândul său, Varoufakis a afirmat că o mică echipă din cadrul Syriza a pregătit planuri pentru a copia online, în secret, coduri fiscale. Fostul ministru a adăugat că parolele folosite de greci pentru accesarea online a conturilor fiscale au fost duplicate în secret şi folosite pentru emiterea de noi PIN-uri pentru fiecare contribuabil, care să fie utilizate în tranzacţiile cu statul.

Potrivit cotidianului Kathimerini, acest "Plan B" a fost conceput ca să-i permită Guvernului să introducă un sistem paralel de plată, în cazul în care băncile ar fi fost închise.

"Acest lucru ar fi creat un sistem bancar paralel, care ne-ar fi dat nouă o gură de aer, în timp ce băncile ar fi fost închise din cauza politicii agresive a BCE", a declarat Varoufakis, citat de cotidianul elen.

Daily Telegraph scrie, însă, că Varoufakis a declarat că unele citate privitoare la "Planul B", apărute în presă, sunt exacte, dar unele au fost răstălmăcite de publicaţiile greceşti şi făcute să arate ca şi cum el ar fi complotat o revenire la drahmă de la bun început.

"Contextul tuturor acestor (dezvăluiri) este că ei vor să mă prezinte ca pe un ministru escroc şi să mă facă să fiu acuzat de trădare. Totul face parte dintr-o tentativă de anulare a primelor cinci luni de guvernare ale acestui Executiv şi de aruncare a lor la coşul de gunoi al istoriei", a spus Varoufakis.

Viceministrul elen de finanţe, Dimitris Mardas, a negat că Guvernul a discutat vreodată planuri de scoatere a Greciei din zona euro.

• Coeure, BCE: "Statele din zona euro sunt pregătite să dovedească solidaritate financiară"

Statele din zona euro nu-şi mai pun problema dacă datoria Greciei va fi restructurată, ci care va fi cel mai bun mod de realizare a acestui obiectiv, afirmă Benoit Coeure, membru al consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), citat de Le Monde. Oficialul BCE a precizat că toate statele din zona euro vor ca Grecia să rămână în uniune şi sunt pregătite să dovedească "solidaritate financiară" atât timp cât Atena adoptă reforme. Coeure a subliniat: "Problema nu este dacă datoria Greciei va fi restructurată, ci cum să realizăm acest lucru într-un mod care să ajute în mod real economia ţării".

• Depozitele din băncile elene, în declin

Valoarea totală a depozitelor de la băncile elene a scăzut cu 6% în iunie, la 127,5 miliarde de euro, anunţă BCE. Nivelul este cel mai redus de la sfârşitul lui 2003 până în prezent.

Persoanele fizice şi juridice din Grecia şi-au retras masiv banii din cauza îngrijorărilor legate de posibilitatea ieşirii ţării din zona euro.