English
Actualizare 20:03 Dragu: "Din creşterea încrederii în economia românească noi ne aşteptăm ca investiţiile să accelereze"
Autorităţile se aşteaptă ca anul viitor investiţiile să crească datorită încrederii în economie, a declarat, astăzi, ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, în cadrul prezentării generale a bugetului de stat pe 2016, din şedinţa Comisiilor reunite de buget-finanţe din Parlament, potrivit unor surse din presă.
"Cererea agregată este motorul preponderent în acest moment în creşterea economică pentru 2016 şi pentru 2017. Din cererea agregată avem o componentă destul de importantă şi pe investiţii. Consumul este superior, un pic, investiţiilor, dar sunt comparabile. Din creşterea încrederii în economia românească noi ne aşteptăm ca aceste investiţii să accelereze. Noi nu avem, în modelul econometric şi macroeconomic, formula şi soluţia matematică care să ne permită cuantificarea acestor creşteri de investiţii ca urmare a creşterii încrederii, dar este parte a filosofiei economice şi a teoriei economice", a precizat ministrul Finanţelor.
Dragu a adăugat că la sfârşitul anului vom vedea investiţii autohtone şi investiţii străine directe suplimentare.
"Este copleşitor, aşteptările (populaţiei n.r.) sunt mari. Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a face faţă acestor aşteptări. Dacă populaţia va fi dezamăgită, va fi dezamăgită de toată lumea. Eu cred că, după cum arată programul de guvernare şi acest buget, aşteptările populaţiei nu vor fi înşelate", a mai declarat ministru.
(S.A.)
---------
Actualizare 19:48 Proiectul de buget va fi dezbătut, sâmbătă şi duminică, în comisii cu participarea ordonatorilor principali de credite
Comisiile de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului dezbat, sâmbătă şi duminică, în vederea finalizării unui raport, legea bugetului de stat şi legea asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 cu participarea ordonatorilor principali de credite, transmit surse din presă.
Sâmbătă, senatorii şi deputaţii finanţişti încep activitatea la ora 9:00 iar primul buget dezbătut va fi cel al Administraţiei Prezidenţiale, urmat de cele ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Programul va continua, potrivit calendarului aprobat de Biroul permanent reunit, până la ora 22:30 cu o pauză de o oră între 13:00 şi 14:00.
Lucrările celor două comisii continuă duminică, tot de la ora 9:00, în această zi fiind dezbătute bugetele majorităţii ministerelor. Programul estimat este până la ora 19:00, fără pauză, iar de la ora 19:00 încep dezbaterile la bugetul asigurărilor de stat.
După ce se dau rapoarte pe bugetele fiecărui ordonator principal de credite, se face un raport general pentru întregul proiect al bugetului de stat.
Potrivit calendarului stabilit de Parlament, Comisiile de buget urmează să finalizeze raportul duminică, urmând ca luni Birourile permanente să se reunească într-o şedinţă pentru a convoca plenul reunit, unde se va da votul final pe buget.
(S.A.)
----------
Actualizare 18:18 Dragu: "Am citit opinia Consiliului Fiscal, dar acesta nu are model macroeconomic extins,ca Finanţele"
Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a afirmat în Comisia de Buget-Finanţe că a citit opinia Consiliului Fiscal privind proiectul de buget pe 2016, cu care a colaborat, însă a explicat că organizaţia nu are un model macro extins, precum Finanţele, informează surse din presă.
"Da, am citit opinia Consiliului Fiscal, am ţinut legătura cu dumnealor în această perioadă, le-am oferit datele necesare şi le-am dat cât de repede am putut, suntem conştienţi de timpul limitat avut la dispoziţie", a declarat astări Dragu la dezbaterea pe bugetul anului viitor, în cadrul comisiilor reunite de buget-finanţe din Parlament.
Ministrul Finanţelor le-a explicat parlamentarilor că estimarea veniturilor pentru 2016 a fost făcută pe baza realizărilor de anul trecut, însă a precizat că modelul macroeconomic nu a luat în considerare efectele de runda a doua a măsurilor fiscale aprobate în acest an. Astfel, în evoluţia anului viitor, Finanţele se aşteaptă la rezultate superioare în ceea ce priveşte colectarea veniturilor, iar efectele de runda a doua urmează să fie semnificative, care vor aduce venituri suplimentare.
Dragu a precizat că Finanţele şi Comisia Naţională de Prognoză au un model macroeconomic mai extins decât Consiliul Fiscal.
"Aş adauga că suntem foarte aproape de estimările colegilor de la Comisia Europeană. Cei de la Comisie lucrează pe un model foarte extins cu privire la venituri şi modelul macroeconomic. Am discutat şi cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, care ne-au spus că au revizuit modelul şi cifrele şi ajung la o creştere a angajării pentru 2016 aproape identică cu a noastră. (...) Ne-au spus că la creşterea numărului locurilor de muncă nu văd 1,5%, ca în toamnă, ci o creştere de 3%, deci ne-am apropiat foarte mult de ei în prognoză. Şi ei lucrează pe modele economice extinse", a declarat ministrul Finanţelor.
(S.A.)
----------
Actualizare 17:58 Bugetul alocat Ministerului Educaţiei, avizat favorabil de comisiile parlamentare de specialitate
Bugetul alocat Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice pentru anul 2016 a fost avizat favorabil astăzi de Comisiile de învăţământ ale Parlamentului, toate amendamentele depuse fiind adoptate în bloc şi trimise spre dezbatere comisiilor de buget-finanţe, transmit surse din presă.
Bugetul alocat Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice pentru anul 2016 va creşte cu 4,24%, de la 10,16 miliarde de lei la 10,59 miliarde de lei, prevede proiectul de buget publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Banii vor fi asiguraţi de la bugetul de stat 62,43%, fonduri nerambursabile 1,67% şi venituri proprii 35,90%.
"Bugetul are o structură care îmi permite să realizez o bună parte din ceea ce mi-am propus. (...) Cred că este un buget maxim posibil acordat în condiţiile şi obligaţiile existente la momentul construirii lui", a afirmat astăzi, la Parlament, ministrul Educaţiei, Adrian Curaj.
(S.A.)
---------
Actualizare 16:32 Suciu: "Premierul nu exclude o majorare a salariului minim pe economie, depinde de rezultatul unei analize riguroase"
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat, astăzi, după întâlnirea cu sindicatele, că premierul Dacian Cioloş nu exclude o majorare a salariului minim pe economie, dar acest lucru poate fi făcut doar în funcţie de rezultatele unei analize proprii pe care o va face Executivul, transmit surse din presă.
"Premierul nu exclude o majorare a salariului. Este o chestiune de interes naţional. Va urma o analiză riguroasă, pe date şi pe elementele de relevanţă în luarea acestei decizii, în scurt timp, într-un fel sau altul. (...) Ceea ce nu doreşte Guvernul României este să ia aceste decizii sub presiune, rapid, pe repede înainte, fără a analiza riguros datele, pentru că, sigur, sunt argumente în favoarea creşterii salariilor, numeroase, dar sunt şi semne de întrebare legate de oportunitatea acestei creşteri în acest moment, fără o analiză detaliată care ţine cont de disparităţi regionale, de disparităţi sectoriale şi, evident, de capacitatea economiei de a susţine această majorare", a spus Suciu, la Palatul Victoria.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a adăugat că, în cadrul discuţiei cu premierul, sindicaliştii au prezentat "date interesante" de care s-a "luat notă" şi că analiza de oportunitate a acestei decizii va începe prin întâlnirea de vinerea viitoare a reprezentanţilor sindicatelor cu ministrul Muncii şi cu cel al Finanţelor.
"Până la finalul anului, Guvernul va trebui să ia o decizie, de majorare sau de păstrare la actualul nivel. Asta nu înseamnă că pe parcursul anului (viitor - n.r.), indiferent de cum e decizia, nu vom revedea această situaţie, în funcţie de datele pe care le analizăm", a afirmat Suciu.
El a menţionat că în cazul majorării salariului minim pe economie nu se poate vorbi de un efort bugetar, ci că impactul vizează mai degrabă mediul privat.
"În cazul acesta nu vorbim de un efort bugetar. În sectorul public numărul angajaţilor cu salariul minim pe economie este nesemnificativ, în momentul în care avem această creştere de 10%. Din perspectiva bugetului de stat, lucrurile nu se schimbă. Chestiunea ţine de sectorul privat. Există ramuri în care un salariu minim în creştere poate fi un handicap, există zone în ţară în care salariul minim în creştere poate fi încorporat în sectorul privat. Nu vorbim aici de Bucureşti, dar există disparităţi regionale şi disparităţi structurale în economia României de care vrem să ţinem cont. Nu vrem să ajungem în situaţia în care în locul salariului minim să se opteze pentru ajutorul social. (...) Forţarea unei creşteri salariale fără să ţinem cont de aceste disparităţi regionale duce la acest risc", a mai declarat Suciu.
Premierul Dacian Cioloş, vicepremierii Vasile Dîncu şi Costin Borc, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, şi ministrul Muncii, Ana Costea, au discutat vineri la Palatul Victoria cu reprezentanţi ai CNS Cartel ALFA, CNSLR Frăţia, Blocului Naţional Sindical, Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România şi CS Meridian.
(A.L.)
---------------
Actualizare 16:20 Hossu (Cartel Alfa): "Vinerea viitoare va fi o întâlnire pentru a decide în privinţa salariului minim pe economie"
Reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai confederaţiilor patronale, împreună cu cei ai confederaţiile sindicale, se vor întâlni vinerea viitoare, în 18 decembrie, în vederea finalizării unei decizii legate de salariul minim pe economie, a declarat Bogdan Hossu, preşedintele "Cartel Alfa", după întâlnirea de la Palatul Victoria cu reprezentanţii Guvernului, potrivit unor surse din presă.
"În cadrul discuţiilor au fost prezentate câteva aspecte tehnice legate de implicaţiile creşterii salariului minim. Astfel, a rămas stabilit ca vinerea viitoare, pe 18 decembrie, la ora 13,00, la Ministerul Muncii, care asigură şi secretariatul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, să existe o întâlnire la care va participa şi Ministerul Finanţelor, dar şi confederaţiile patronale reprezentative, împreună cu confederaţiile sindicale pentru a finaliza analiza necesară unei decizii legate de salariul minim pe economie garantat în plată de la 1 ianuarie 2016", a afirmat Bogdan Hossu.
Preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel Alfa" a subliniat că, în urma prezentărilor pe care cele cinci confederaţii sindicale reprezentative le-au făcut premierului şi celorlalţi membri ai Guvernului care au participat la reuniune, "a rămas stabilit că salariul minim pe economie garantat în plată reprezintă o prioritate şi, conform prevederilor legale, trebuie să iasă o hotărâre de Guvern de la 1 ianuarie 2016".
Declaraţiile au fost făcute la finalul întâlnirii premierului Dacian Cioloş cu reprezentanţi ai CNS Cartel ALFA, CNSLR Frăţia, BNS, CNSDR şi Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian pentru a discuta despre creşterea salariului minim. Din partea Guvernului, la discuţii s-au aflat cei doi vicepremieri, Vasile Dîncu şi Costin Borc, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, şi ministrul Muncii, Ana Costea.
(S.A.)
----------
Actualizare 13:36 Comisia parlamentară de control al SRI a avizat favorabil Bugetul
Membrii Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii (SRI) au analizat, în şedinţa de azi, Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016, în prezenţa conducerii Serviciului şi a reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice, potrivit unui comunicat remis azi redacţiei.
În urma dezbaterilor, Comisia avizează favorabil, fără amendamente, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016, pentru Serviciul Român de Informaţii.
Spre informare publică Comisia SRI face următoarele precizări:
"Fondurile alocate Serviciului Român de Informaţii prin legea bugetului de stat pentru anul 2016, cu încadrare în limitele de cheltuieli comunicate, sunt în sumă de 1.850,91 mil. lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 19,37% faţă de execuţia preliminată până la finele anului 2015 (1.550,55 mil. lei).
Această creştere este determinată de modalitatea diferită de finanţare a cheltuielilor pentru plata pensiilor militarilor în anul 2016 faţă de anul 2015, în sensul că în anul 2015 acestea au fost suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat (376,48 mil. lei), iar începând cu anul următor, pensiile militare de stat se vor finanţa de la bugetul de stat.
În mod real, pentru Serviciul Român de Informaţii, la proiectul de buget pentru anul 2016 se constată o scădere cu 4,15% faţă de fondurile totale aprobate instituţiei în bugetul pe anul 2015 care sunt în sumă de 1.922,36 mil. lei, luând în calcul atât alocaţiile de la bugetul de stat şi de la bugetul asigurărilor sociale de stat, fapt ce conduce la o diminuare a ponderii în PIB a bugetului faţă de anul 2015, de la 0,27% la 0,25%.
Pentru anul 2016, la bugetul instituţiei sunt necesare alocări suplimentare de resurse financiare pentru derularea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, în sumă de 8,09 mil. lei.
În ceea ce priveşte alocaţiile de la bugetul de stat, destinaţiile pentru care au fost prevăzute sume suplimentare în anul 2016 sunt următoarele:
- asigurarea integrală a drepturilor salariale ale personalului instituţiei, în condiţiile aprobării majorărilor salariale de 10%, aprobate prin Legea nr. 293/2015 - 6,37 mil. lei (creştere cu 0,71%);
- menţinerea capacităţii operaţionale a Serviciului şi asigurarea la un nivel minimal a mentenanţei echipamentelor şi aparaturii din dotare - 7,51 mil. lei (creştere cu 3,81%);
- acoperirea majorărilor salariale cuvenite personalului din reţeaua sanitară proprie - 0,16 mil. lei (creştere cu 0,21%);
- finanţarea de la bugetul de stat a cheltuielilor pentru pensiile militare, potrivit prevederilor Legii nr. 223/2015 , cu modificările şi completările ulterioare - 415,75 mil. lei (creştere cu 7.261,99%);
- implementarea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 - 36,00 mil. lei".
Pe parcursul exerciţiului bugetar 2016, Comisia va monitoriza şi controla modul de utilizare a banului public de către Serviciul Român de Informaţii şi în funcţie de îndeplinirea obiectivelor asumate de instituţie, precum şi de evoluţia indicatorilor macroeconomici, va întreprinde demersurile legale pentru susţinerea propunerilor de suplimentare a bugetului, astfel încât lipsa fondurilor să nu afecteze activitatea desfăşurată de Serviciu pentru apărarea securităţii naţionale, arată sursa citată.
(A.C.)
------------------
Sănătatea, educaţia şi infrastructura sunt prioritare pentru actualul Guvern, drept urmare, prin bugetul aprobat recent, aceste trei sectoare au primit mai multe fonduri decât pentru anul în curs, consideră premierul Dacian Cioloş.
Domnia a spus: "Pentru 2016, am propus un buget prin care poate nu se satisfac toate dorinţele, dar care acoperă în mod echilibrat toate necesităţile anului ce vine. Este adevărat că au existat constrângeri, dar ne-am concentrat să găsim soluţii, nu să ne găsim scuze.Bugetul a fost construit ţinând cont şi de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul UE".
Despre creşterea salariului minim pe ecomomie de la 1.050 lei la 1.200 lei, premierul a menţionat: "Ştiu cât de greu este pentru cei cu salarii mici. Dar nu pot să decid până nu am toate elementele impactului unei astfel de decizii. Trebuie să evităm să creăm o problemă vrând să rezolvăm alta. Ministrul Finanţelor Publice a început deja o analiză cu privire la eventuale creşteri ale salariului minim în 2016"
Dacian Cioloş a mai spus că, prin proiectul de buget, au fost asigurate fondurile necesare pentru majorarea cu 5% a pensiilor începând cu ianuarie 2016: "Ştiu că este o creştere destul de mică, dar este tot ceea ce ne permite bugetul acum".
Premierul a mai afirmat că, în buget, nu sunt alocate sume pentru lăcaşurile de cult: "Am explicat Patriarhului faptul că, în funcţie de posibilităţi, Guvernul României va asigura finanţare pentru proiecte de investiţii importante şi că există anumite posibilităţi de finanţare pentru lăcaşurile de cult aflate în construcţie. Consider, de asemenea, că este o problemă în care trebuie să se implice mai ales comunităţile locale şi enoriaşii".
Pe de altă parte, Dacian Cioloş susţine că derularea în continuare a investiţiilor de modernizări şi de noi dotări în spitale sunt reflectate în bugetul pentru anul 2016: "Bugetul prevede, de asemenea, introducerea unor noi programe naţionale: Programul Naţional pentru Arşi; un Subprogram nou în cadrul Programului Naţional de Oncologie: Oncologie pediatrică; dezvoltarea programelor destinate mamei şi copilului, printr-o prioritizare în 2016 a asistenţei medicale dedicate nou-născutului prematur, modernizarea secţiilor de terapie intensivă neonatală, prin alocarea a minim 3% din bugetul de programe; accelerarea construirii celor trei spitale regionale din Cluj, Iaşi, Craiova".
Despre finanţarea autostrăzilor şi a infrastructurii, premierul a menţionat: "Cu toţii vrem autostrăzi şi drumuri mai bune. Am inclus în buget proiecte care sunt în execuţie şi au nevoie de fonduri: autostrada Lugoj - Deva, autostrada Câmpia Turzii - Târgu Mureş, autostrada Sebeş - Sibiu şi autostrada Transilvania. În privinţa autostrăzii Sibiu - Piteşti, vrem ca în 2017 proiectul să fie pregătit, pentru a fi demarat.
Pe partea de metrou, magistrala M 5, Drumul Taberei - Eroilor şi magistrala M 4, Parc Bazilescu - Străuleşti, sunt priorităţi ale bugetului pentru anul viitor. Nu înseamnă că ne preocupăm doar de aceste proiecte, dar pe aceste proiecte vom avea alocări bugetare consistente".
În ceea ce priveşte problema refugiaţilor, premierul a menţionat că România îşi menţine rezerva faţă de un mecanism permanent de relocare a refugiaţilor: "Consider că relocarea refugiaţilor nu ar rezolva problema de fond, ci doar cauzele, iar la Consiliul European de săptămâna viitoare, dacă va fi cazul, voi reitera rezerva faţă de adoptarea unui astfel de mecanism".
• Băsescu: "Domnilor mecanici Cioloş, Dîncu, Borc, «trageţi frâna trenurilor»"!
Preşedintele Mişcării Populare, Traian Băsescu, le-a transmis ieri membrilor Guvernului Cioloş, pe care i-a comparat cu mecanicii de locomotive, să tragă frâna trenurilor pe care nu le controlează, înainte să se îndrepte "cu toată viteza....spre dezastru".
Traian Băsescu a afirmat că reducerea consistentă a fiscalităţii, simultan cu creşterea salariilor celor 1,2 milioane bugetari cu 10 la 25%, produce un efect similar celui produs de "două trenuri de călători venind din direcţii opuse, mergând fiecare cu 80 km/h, sunt dirijate, din prostia celor din regulatorul de circulaţie (guvern), pe aceeaşi linie. Dacă în ultima staţie mai dai şi de un impiegat venit la serviciu beat criţă, care inconştient cere mărirea vitezei trenurilor la 120 km/h, aşa cum demagogul Dragnea cere şi creşterea salariului minim la 1200 lei de la 1 Ianuarie 2016, poţi fi sigur că vei vedea o tragedie din care nu scapă nici măcar un singur pasager al celor două trenuri".
• Ionuţ Dumitru (Consiliul Fiscal): Vom avea în 2016 venituri bugetare sub media europeană
Veniturile bugetare în România se vor situa, în 2016, undeva la peste 30% din produsul intern brut (PIB), cu 15% sub media europeană, în timp ce 48% din taxa pe valoarea adăugată care ar trebui plătită nu se plăteşte, la ora actuală, a afirmat, ieri, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.
Domnia sa a precizat: "Veniturile bugetare în România, anul viitor şi în anii ce vor urma, după reducerile de taxe, vor fi de departe cele mai mici din Europa. Media europeană e undeva la 45% venituri, iar noi anul viitor vom avea undeva peste 30% din PIB, deci cu 15 puncte procentuale sub mediile europene. Putem cheltui mult mai eficient şi trebuie să facem asta, putem colecta mai eficient taxele şi impozitele şi avem mult spaţiu de manevră pentru a face asta, dar înainte de orice sunt bani foarte puţini colectaţi la buget. Gap-ul de TVA, adică diferenţa dintre ceea ce ar trebui să colectăm şi ceea ce colectăm cu adevărat este extrem de mare, cel mai mare din Europa. Adică 48% din taxa pe valoare adăugată care ar trebui plătită nu se plăteşte în România".
Preşedintele Consiliului Fiscal a menţionat că România are cea mai mare economie neobservată din Europa, cu procentaje care se încadrează între 22% şi 28% din PIB, în funcţie de baza statistică. "Economia neobservată are un nivel încă foarte ridicat în România. O estimare a Institutului Naţional de Statistică plasează economia neobservată undeva la 22% din PIB.
Estimări ale altor cercetători din literatură arată 28% din PIB faţă de alte state europene. România are cea mai mare a doua economie neobservată din Europa. În rândul ţărilor din Europa Centrală şi de Est clasamentul nostru e cam acelaşi, adică suntem a doua cea mai mare economie neobservată, după Bulgaria. Poziţia noastră în clasament nu este una îmbucurătoare. Explicaţia ţine de mai multe resorturi. În primul rând, povara taxelor şi impozitelor pe muncă încă relativ ridicată. Deşi au fost reduse contribuţiile la asigurările sociale anul trecut, povara este destul de mare. La un nivel al salariilor de până la 70% din salariul mediu, povara fiscală pe muncă este cea mai mare din rândul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, apropiată de media europeană. Avem probleme serioase când discutăm în special de salariile mai mici decât media".
Acesta a adăugat că la nivelul de calitate a instituţiilor, "chiar dacă România a făcut progrese importante în combaterea corupţiei, în ultimii ani, încă avem o poziţionare slabă în materie de corupţie sau alte componente ale guvernanţei".
"În zona de e-Government, România are cea mai proastă clasare în Europa. Discutăm foarte mult şi nu reuşim să facem multe lucruri, iar aici putem avea de învăţat din exemplul unor ţări considerate exotice, precum Estonia. Important este să şi dorim să facem lucrul acesta. De asemenea, avem o clasare destul de slabă şi în materie de calitatea instituţiilor, fapt ce are un impact semnificativ asupra economiei neobservate", a spus oficialul, citat de Agerpres. În ceea ce priveşte soluţiile ce trebuie aplicate pentru rezolvarea problemelor existente, Dumitru a amintit de proiectul pe care autorităţile din România l-au semnat cu Banca Mondială în 2013 şi care are ca scop modernizarea administraţiei: "Soluţia pentru toate aceste probleme există: un program cu Banca Mondială, pe care România l-a semnat în 2013, de modernizare a administraţiei locale şi centrale. Unde suntem în acest proiect? S-a semnat în 2013 şi ar urma să se finalizeze în 2019, iar până acum dintr-o sumă de 91 de milioane de dolari pe care o avem la dispoziţie am tras doar 5 milioane. Din datele oficiale ale Băncii Mondiale reiese că la data de 30 noiembrie 2015 s-a tras doar 5,5% din suma pe care o avem la dispoziţie, mult sub aşteptări, dacă ne uităm pe grafic şi vedem că trebuia să tragem 20 de milioane, până în trimestrul IV din 2015. Evaluarea Băncii Mondiale referitor la progresul implementării acestui proiect este unul moderat nesatisfăcător, iar riscul de implementare este unul ridicat. Orice ar spune ANAF, care afirmă că sunt în grafic, Banca Mondială spune că nu suntem deloc în grafic şi progresul este nesatisfăcător".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
