PREMIERUL VALON: "Ar fi de dorit ca România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria să iasă din UE"

Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria ar fi de dorit să urmeze exemplul Marii Britanii şi să părăsească Uniunea Europeană, a spus, la finalul săptămânii trecute, premierul valon, socialistul Paul Magnette, potrivit Le Monde. Cu această ocazie, oficialul valon a trasat conturul unei Europe care este deja "în curs de dezintegrare", deoarece există ţări "care vor deveni neguvernabile sau guvernate de nebuni".

La finalul săptămânii trecute, cele trei state membre ale UE din grupul "Benelux", respectiv Belgia, Olanda şi Luxemburg, au încheiat un memorandum în care sugerează o Uniune Europeană cu două viteze, potrivit agenţiei de presă Xinhua.

Paul Magnette, care a criticat recent CETA - tratatul comercial UE-Canda semnat de Bruxelles după o serie de obiecţii ridicate de regiunea sa - "speră" într-un scenariu care să clarifice viitorul european. Mai exact, el pledează pentru o negociere "dură, dar echilibrată" cu Londra, care să inspire ţările din Europa Centrală şi de Est, precum şi, poate, Danemarca şi Suedia, ce ar putea fi tentate de o negociere a acordurilor comerciale, parteneriatelor şi, în cele din urmă, de o ieşire din blocul comunitar.

În viziunea sa, unul din răspunsurile la Brexit, şi anume promisiunea unei relansări a apărării Europei, este insuficient, pentru că, fără britanici, aceasta se reduce la Franţa. Magnette îndeamnă, de aceea, mai degrabă la încheierea de acorduri cu statele din Maghreb şi din restul Africii.

Prim-ministrul valon a fost foarte critic şi faţă de Comisia Europeană, care se amestecă "în afaceri naţionale extrem de sensibile", dar se dovedeşte incapabilă să atace frauda fiscală sau să gestioneze problema migranţilor, Bruxellesul fiind, în opinia sa, simbolul "elitelor complet deconectate de lume".

Paul Magnette, care nu îşi ascunde ambiţiile de a juca la un moment dat un rol în plan european, şi-a definit deja programul propriu, printre obiective aflându-se sfârşitul dereglementării sociale şi fiscale pe care a antrenat-o crearea monedei euro, în virtutea logicii monetariste a Germaniei. El mai propune stoparea tuturor negocierilor vizând tratate bilaterale sau multilaterale, în favoarea unor acorduri comerciale "pure", un efort masiv pentru asigurarea independenţei energetice şi lupta împotriva schimbărilor climatice, mutualizarea unei părţi a datoriilor naţionale şi un vast plan de investiţii, "un plan Juncker la puterea 100".

Declaraţiile sale sunt diametral opuse faţă de discursul obişnuit al social-democraţilor europeni şi chiar şi faţă de PS francofon belgian. De altfel, ministrul-preşedinte PS al Federaţiei Valonia-Bruxelles, instituţia ce reuneşte francofonii din Valonia şi din Bruxelles, s-a distanţat de omologul său valon. El a vorbit despre o relansare europeană pornind de la câteva ţări, însă cu o înmulţire a acordurilor de cooperare între statele membre, nu cu ieşirea unuia sau mai multora dintre ele.

Prin semnarea memoradului de la finalul săptămânii trecute, cele trei state membre ale UE din grupul "Benelux", respectiv Belgia, Olanda şi Luxemburg, doresc o aprofundare a integrării europene care ar putea merge în această direcţie fără să fie încetinite de cele reticente faţă de o asemenea abordare. Acestea din urmă la rândul lor ar putea rămâne angajate în proiectul european pe o treaptă care corespunde mai bine intereselor fiecăruia, potrivit Agerpres. "Diferite niveluri de integrare şi cooperarea consolidată ar putea oferi răspunsuri eficiente în faţa problemelor ce afectează statele membre în moduri diferite", se explică în documentul convenit de cele trei ţări, care se numără printre membrele fondatoare ale blocului comunitar.

Ele subliniază însă, în acelaşi text, că Uniunea Europeană "rămâne cel mai bun răspuns pentru a face faţă provocărilor din prezent şi pentru a modela lumea viitoare".