------------
Actualizare 08:00 FMI: România se menţine vulnerabilă la şocuri externe
România se menţine vulnerabilă la şocuri externe, iar remedierea bilanţurilor nu este încă finalizată, potrivit FMI, care arată în acelaşi timp că economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne şi externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide.
"Ȋn urma crizei mondiale, economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne şi externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide. Cu toate acestea, convergenţa a stagnat şi infrastructura publică precară s-a dovedit a fi o piedică principală pentru o traiectorie de creştere mai puternică. Ȋn acelaşi timp, România se menţine vulnerabilă la şocuri externe, iar remedierea bilanţurilor nu este încă finalizată. Pe mai departe, politicile macroeconomice sustenabile trebuie combinate cu măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice - în mod special accelerarea absorbţiei de fonduri UE pentru modernizarea infrastructurii publice - de revigorare a reformelor ce trenează în sectorul întreprinderilor ce stat şi rezolvarea moştenirilor lăsate de criză în sectorul financiar", arată o declaraţie a misiunii FMI privind consultările periodice potrivit articolulului IV din statutul instituţiei.
Potrivit articolului IV, misiunile sunt efectuate ca parte a consultărilor periodice, de regulă anuale, în contextual unei solicitări de utilizare a resurselor FMI, ca parte a discuţiilor programelor aflate sub monitorizarea experţilor sau ca parte a altor forme de monitorizare de către experţi a evoluţiilor economice.
Într-o declaraţie separată transmisă de FMI după misiunea de evaluare a acordului stand-by se spune că, în pofida progreselor importante înregistrate, unele subiecte rămân deschise şi discuţiile vor continua de la sediile FMI şi Comisiei Europene în săptămânile următoare.
Experţii FMI notează, în declaraţia pribind consultările pe baza articolului IV, că PIB-ul a revenit anul trecut la nivelul anterior crizei, iar momentumul de creştere se consolidează. Consumul privat şi exporturile puternice au susţinut relansarea economică anul trecut, investiţiile rămânând în acest timp modeste. Experţii anticipează o creştere reală a PIB de 2,7% în anul 2015 şi de 2,9% în 2016. Principala forţă motrice a acestei creşteri se preconizează a fi consolidarea consumului privat - pe fondul unei creşteri puternice a salariului real, al preţurilor scăzute la petrol şi al unor rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record. Pe măsură ce creşterea internă se întăreşte, deficitul de cont curent este prognozat a se mări puţin în acest an. Este probabil ca inflaţia scăzută importată şi un output gap ce se menţine în domeniul negativ să păstreze inflaţia considerabil sub ţinta vizată în cea mai mare parte a anului 2015.
Riscurile aferente prognozei sunt mai degrabă ca aceasta să fie prea pozitivă. O volatilitate reînnoită pe piaţa financiară mondială sau în zona euro, precum şi o perioadă prelungită de creştere lentă şi inflaţie scăzută în zona euro ar putea exercita presiuni asupra economiei româneşti. Datorită comerţului şi legăturilor financiare relativ limitate cu Rusia şi Ucraina, efectele directe generate de evoluţiile geopolitice ar trebui să fie însă gestionabile. Pe plan intern, în absenţa reformelor atât de necesare, continuarea unei absorbţii slabe de fonduri UE ar întârzia modernizarea atât de necesară a infrastructurii, notează experţii FMI.
Creşterea economică potenţială este proiectată în prezent la aproximativ 3% pe termen mediu. Misiunea estimează că impulsionarea substanţială a absorbţiei de fonduri UE, conducând la o infrastructură de densitate mai mare şi de calitate mai bună ar putea majora această creştere cu aproximativ 0,5 puncte procentuale pe an, pe termen mediu.
Romania a continuat să îşi reducă vulnerabilităţile fiscale. Ȋn ultimii şase ani România s-a bazat în principal pe reducerea de cheltuieli pentru a aduce deficitul fiscal la 1,9% din PIB în anul 2014, o reducere cu 7 puncte procentuale în termeni structurali. Ţinta de deficit pe anul 2015, de 1,8% din PIB, va contribui la aşezarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă şi la întărirea rezistenţei finanţelor publice. Pe mai departe, politica fiscală va fi ancorată de obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).
FMI arată că se acumulează însă presiuni pe partea de cheltuieli. Pentru soluţionarea deficitului tot mai mare de infrastructură se impun investiţii publice mai eficiente, determinate de o absorbţie mai mare de fonduri UE. Ȋn pofida unui trecut marcat de cheltuieli de capital peste media celorlalte ţări similare ei, densitatea infrastructurii din România este relativ scăzută, în timp ce calitatea acesteia este percepută ca fiind cea mai slabă din UE, reflectând o irosire a resurselor cheltuite şi o planificare precară pe termen mediu, în pofida unor eforturi ce au fost realizate în scopul mai bune prioritizări a proiectelor.
Totodată, autorităţile îşi propun ca în anii ce urmează să majoreze în mod permanent cheltuielile dedicate armatei şi se vor confrunta cu presiuni de cheltuieli sociale determinate de îmbătrânirea populaţiei precum şi cu obligaţiile contingente generate de hotărârile judecătoreşti referitoare la despăgubiri aferente restituirii proprietăţilor şi la alte plăţi.
Deci, reformele structurale fiscale vor fi esenţiale pentru consolidarea ajustării fiscale. Ȋn mod special, mobilizarea de venituri este mult sub potenţial în ciuda unor eforturi de îmbunătăţire a administrării fiscale. Pe parte de cheltuieli, sunt necesare o mai bună gestionare şi planificare a cheltuielilor publice şi o mai bună administrare a proiectelor, în vederea eficientizării şi susţinerii unei deplasări în cadrul resurselor bugetare către proiectele finanţate din fonduri UE. Ȋn acelaşi timp, continuarea reformelor în domeniul sanitar ar putea rezolva problema cheltuielilor proiectate la niveluri mai mari din domeniul sănătăţii. Până când aceste reforme vor produce rezultate, nu există spaţiu pentru reducerea cotelor de impozitare decât dacă astfel de măsuri sunt integral compensate prin alte măsuri fiscale.
Misiunea susţine adoptarea în continuare de paşi de relaxare în contextul unor anticipaţii inflaţioniste din ce în ce mai scăzute, al unor preţuri la petrol puternic scăzute, al unui output gap persistent negativ şi al relaxării monetare a BCE. Misiunea mai recomandă de asemenea o tranziţie a conduitei de politică monetară către un regim mai integral de ţintire a inflaţiei prin reducerea rolului cursului de schimb în cadrul de politici şi continuarea procesului de reducere a coridorului ratei dobânzii. Aceasta ar putea contribui la întărirea clarităţii semnalelor de politică monetară şi a canalului de transmitere.
Cursul de schimb este în prezent în concordanţă cu principiile fundamentale pe termen lung. Totodată, acoperirea rezervelor este în general adecvată conform celor mai multe unităţi de măsurare a gradului de adecvare a rezervelor. Pe mai departe, misiunea recomandă limitarea intervenţiilor pe piaţa valutară menite să calmeze excesul de volatilitate şi menţinerea unei atitudini prudente cu o acumulare moderată de rezerve în vederea reducerii continue a riscurilor externe.
Progresele amestecate în domeniul reformelor structurale obstrucţionează perspectivele de creştere pe termen mediu ale României. Prevalenţa întreprinderilor de stat (ȊS) ineficiente în sectoarele de transporturi si energie au împiedicat prestarea unor servicii publice de calitate mai bună şi modernizarea infrastructurii. Deşi arieratele ȊS au fost substanţial reduse (cu aproximativ 1 şi jumătate procente din PIB de la finele anului 2012) şi situaţia financiară a unora dintre ȊS mari s-a îmbunătăţit în ultima vreme, slăbiciunea financiară a altora continuă să reprezinte o povară pentru bugetul statului, fie în mod direct prin transferuri, fie în mod indirect, prin venituri nerealizate.
O mai bună guvernanţă corporativă a ȊS, concept ce încă mai trebuie să fie adoptat pe deplin şi care a suferit o înrăutăţire mai ales în anul 2014, ar îmbunătăţi performanţele ȊS şi serviciile pe care acestea le prestează publicului. Ȋn continuare, pentru a reclădi credibilitatea reformelor, se impune implementarea cu stricteţe a principiilor de bună guvernanţă, susţinute de un cadru legal mai puternic şi de un mecanism eficient de asigurare a aplicării cadrului legal.
Ȋmbunătăţirea eficienţei în funcţionare a multor ȊS mari va presupune restructurarea agresivă şi, în unele cazuri, lichidarea. Implicarea sectorului privat prin deţinerea de pachete minoritare sau majoritare de acţiuni constituie de asemenea un instrument util prin care se poate aduce expertiză şi finanţare ş prin care se poate spori şi transparenţa. Ofertele publice iniţiale de succes la trei companii energetice mari arată calea de urmat pentru un rol mai puternic pe care trebuie să îl joace capitalul privat în viitor. Sectorul de transporturi însă trebuie să recupereze rapida întârzierea faţă de aceste evoluţii.
România trebuie de asemenea să construiască pe progresele înregistrate în îmbunătăţirea politicii de preţuri în sectorul energetic. Dereglementarea pieţei gazelor şi electricităţii pentru consumatorii industriali reprezintă o realizare majoră. Aceasta ar trebui urmată de reînceperea procesului de dereglementare a tarifelor la gaze pentru consumatorii casnici, asigurând în acelaşi timp sprijin suplimentar celor mai vulnerabili consumatori.
Impulsionarea perspectivelor de creştere pe termen mediu mai presupune şi continuarea eforturilor de încurajare a unei mai mari participări pe piaţa muncii. Accentul ar trebui pus pe tineri, pe cei cu calificare slabă şi pe femei, categorii în rândul cărora participarea pe piaţa formală a muncii este mult sub nivelul mediei UE. Printre măsurile recomandate se numără implementarea noilor programe de pregătire vocaţională, menţinerea competitivităţii salariale pentru cei cu salarii mici prin intermediul unor majorări moderate ale salariului minim şi prin reducerea în continuare a taxării muncii pentru categoriile cu venituri mici prin măsuri ţintite, finanţate preferabil prin măsuri de lărgire a bazei.
Sectorul bancar continuă să menţină rezerve suficiente de capital, de lichiditate şi de provizionare şi calitatea activelor s-a îmbunătăţit. Ca urmare a unui plan de acţiune cuprinzător al BNR, împrumuturile neperformante au fost reduse în anul 2014 cu aproximativ 8 puncte procentuale din totalul împrumuturilor dar procesul de reparare a bilanţurilor băncilor nu este încă finalizat. Băncile au eliminat de asemenea ecartul de provizionare, ajungând cu acoperirea la un nivel prudent. Testele de stress ale BNR arată că gradul de solvabilitate al sectorului bancar ar rezista în general la scenarii grave, dar în câteva bănci este necesar capital adiţional. Presiunile determinate de aprecierea francului elveţian sunt gestionabile pentru sistemul bancar, dată fiind ponderea redusă a împrumuturilor în franci elveţieni. Misiunea a încurajat restructurarea voluntară bilaterală, cu luarea în considerare a capacitatea de rambursare a împrumutului de către debitor.
Reîntinerirea intermedierii financiare continuă să rămână o provocare. Procesul de deleveraging din partea băncilor străine (scăderea investiţiilor) a încetinit dar conjugat cu alţi factori pe parte de ofertă a ţinut pe loc relansarea creşterii creditului. Pe partea cererii, penuria de împrumuturi bancabile şi gradul relativ mare de îndatorare al IMM-urilor au contribuit la creşterea negativă a creditului de la mijlocul anului 2013. Asigurarea posibilităţilor de finanţare bancară pe termen lung - inclusiv prin adoptarea legii obligaţiunilor garantate - şi consolidarea instrumentelor de sprijin existente pentru creditarea IMM-urilor ar favoriza intermedierea, în asociere cu rate ale dobânzilor situate la minime record şi cu redresarea permanentă a economiei.
România se găseşte în procesul de modernizarea a regimului insolvenţei dar încă nu există toate elementele care să asigure eficacitatea acestuia. Noua lege a insolvenţei companiilor încă mai trebuie testată. Ȋnainte de adoptarea unei nou legi a insolvenţei persoanelor fizice trebuie realizată o analiză de impact şi o consultare cu toate părţile implicate şi trebuie creat tot suportul instituţional necesar. Aceasta ar asigura o implementare adecvată a noului cadru şi ar oferi celor cu datorii nesustenabile un start nou fără a periclita cultura de onorare a plăţilor, mai notează FMI.
Sectorul financiar nebancar şi supraveghetorul acestuia se confruntă cu provocări majore. Există o iniţiativă de eliminare a barierelor din calea dezvoltării pieţei de capital, legea revizuită a pieţei de capital nefiind încă adoptată. Totodată, piaţa asigurărilor este tulburată de probleme de insolvenţă şi de slabe practici de activitate ce trebuie abordate cu fermitate de autoritatea de supraveghere în domeniu, se mai spune în declaraţia FMI privind consultările pe baza articolului IV.
Opiniile exprimate în declaraţie sunt cele ale experţilor FMI, nereprezentând neapărat poziţia Comitetului Director al FMI. Pe baza constatărilor preliminare ale misiunii, experţii vor elabora un raport care, condiţionat de aprobarea conducerii, va fi prezentat Comitetului Director al FMI spre discuţii şi adoptarea unei decizii.
(Alexandru Costea)
------------
Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri, din aprilie, şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, a anunţat ieri premierul Victor Ponta.
El a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept "abruptă" de către şeful Guvernului, de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.
Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii.
Premierul Victor Ponta a spus: "Liberalizarea înseamnă creşterea preţului la gaze, ca să vorbim pe înţelesul tuturor. Până în aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care să ţină cont de ce este cu adevărat, nu de calcule pe hârtie, care sunt mecanice şi de multe ori în realitate produc efecte negative".
Conform calendarului convenit anterior cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h, în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.
Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.
În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană au cerut restructurarea "masivă şi radicală" a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria producătoare de energie pe bază de cărbune şi locurile de muncă, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector în câţiva ani în România, conducând-l spre "panta de închidere".
Premierul a spus: "Sper să ne înţelegem, dar în interesul României. Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri să ducă la dispariţia acestui sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică şi dezvoltarea economico-socială a unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special, dar şi tot ce ţine adiacent".
El a precizat că este nevoie de sprijin politic, inclusiv din partea opoziţiei, pentru această abordare, dar şi de un management mai performant şi înţelegere din partea sindicatelor celor două companii energetice, sindicate care ar trebui să nu mai insiste pentru majorări salariale în actualul context financiar al companiilor.
Premierul a menţionat: "Oricum acordul nostru cu FMI încetează în septembrie. Important este ca, în septembrie, să vedem exact cât am realizat din ceea ce ne-am propus. În aprilie şi, după aceea, în iunie, când este ultima vizită, tragem linie şi vedem câte lucruri am realizat. Cele mai multe le-am realizat. Ca să semnăm azi (n.r. ieri) o scrisoare, trebuia să fim de acord să creştem preţul gazului de la 53 la 62 şi să băgăm Hunedoara şi Oltenia în restructurare, ca să mă exprim politicos. Nu credem că e bine pentru România să facem chestia asta, motiv pentru care nu am semnat scrisoarea, dar acordul este în vigoare. Sper, ca şi în trecut, să se dovedească că am avut noi dreptate".
Victor Ponta a spus că acordul României cu FMI, BM şi CE nu este rupt şi că situaţia "nu este foarte rea", fiind vorba doar de două puncte cu abordări diferite.
Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul României şi asigură până la 30% din consumul intern de energie electrică. Compania are aproape 19.000 de angajaţi.
Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% din consumul de energie la nivel naţional.
• Ponta: "FMI şi CE nu vor fi de acord niciodată cu reducerea TVA"
Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială nu vor fi niciodată de acord cu reducerea TVA, anunţată ca intenţie pentru anul viitor, dar astfel de decizii revin exclusiv în atribuţia Guvernului, a declarat Victor Ponta.
Premieurl a spus: "Până la urmă, deciziile importante de politică economică şi fiscală le ia Guvernul şi statul respectiv. Ei vin doar să vadă dacă, în urma acestor măsuri, România îşi respectă ţintele de deficit şi respectă disciplina la nivel european. Politicile economice le facem noi, nu le fac dânşii. Dânşii doar propun anumite lucruri, dar decizia ne aparţine nouă, că noi răspundem în faţa oamenilor".
Guvernul a anunţat recent că obiectivul Guvernului pentru acest an este ca, din ianuarie 2016, să fie redusă taxa pe valoarea adăugată (TVA) la toate produsele, fiind posibilă reducerea generală a TVA cu până la trei puncte procentuale.
• Viorel Ştefan (PSD): "Acordul cu FMI, BM şi CE este suspendat temporar, până se găsesc soluţii"
Preşedintele Comisiei de Buget-finanţe-bănci din Cameră, deputatul PSD Viorel Ştefan, a declarat, luni, că acordul cu FMI, BM şi CE este suspendat temporar, până se găsesc soluţii la nivel de experţi la problemele care nu au fost armonizate.
"Această misiune (a FMI, n.r.) se va solda cu o notă a experţilor instituţiilor financiare, care îşi vor prezenta punctul de vedere în clar în legătură cu ce trebuie făcut în aceste domenii, urmând ca la nivel de experţi să se pregătească soluţii care se vor armoniza în perioada următoare", a spus Viorel Ştefan, după întrevederea dintre delegaţia FMI, BM şi CE cu deputaţii membri ai Comisiei de Buget- finanţe-bănci.
"Altfel spus, acordul în sine rămâne în vigoare, iar faptul că nu se semnează o scrisoare de intenţie înseamnă o suspendare temporară, până când experţii Guvernului cu experţii instituţiilor internaţionale se vor pune de acord asupra problemelor care nu au fost armonizate în interiorul acestei misiuni", a adăugat Viorel Ştefan.
El a arătat că acordul rămâne în aceeaşi stare de suspendare de la jumătatea anului trecut, până se găsesc soluţii.
Viorel Ştefan a mai arătat că reprezentanţii instituţiilor internaţionale solicită ca România să revină la graficul la care s-a anagajat în privinţa creşterii preţurilor la gazele naturale şi care a fost suspendat la jumătatea anului trecut.
Deputatul PSD a mai spus: "De fapt, este un angajament mai vechi, nu este o noutate ceea ce solicită reprezentanţii instituţiilor internaţionale: revenirea la graficul la care România s-a angajat mai demult şi care a fost suspendat de la jumătatea anului trecut. Ori este o decizie care presupune expertize mai ample şi ar fi fost incorect ca acum să se tranşeze aceste chestiuni doar din unicul interes de a avea o scrisoare de intenţie".
Viorel Ştefan, a spus, ieri, că miza acordului cu FMI nu constă în a accesa bani de la Fond, ci în a beneficia de expertiza instituţiilor financiare.
"România este o mireasă curtată pe piaţa financiară internaţională. Nu este o miză să accesăm banii Fondului, indiferent dacă se semnează sau nu scrisoarea de intenţie. Miza e să beneficiem de expertiza acestor instituţii, nu să accesăm bani", a spus Viorel Ştefan.
El a arătat că, în caz de criză financiară internă sau externă, România are un buffer care poate acoperi timp de şase luni necesităţile de finanţare.
Viorel Ştefan a spus că există şi "soluţii româneşti" la problemele existente şi că FMI, BM şi CE nu deţin adevărul absolut.
• Vâlcov: "Nu vom ieşi pe pieţele externe de împrumut în prima jumătate a anului"
Ţara noastră nu se va împrumuta de pe pieţele externe în prima jumătate a anului şi va analiza ulterior dacă accesează astfel de finanţări, a declarat ieri ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, menţionând că execuţia bugetară pentru ianuarie arată un excedent de 3,54 miliarde lei, reprezentând 0,5% din PIB.
Darius Vâlcov a spus: "Chiar am discutat şi până la sfârşitul anului ne permitem să reducem acel buffer pe care anul trecut vi-l prezentam că a ajuns la 7 miliarde (euro - n.r.). România, cel puţin pe piaţa externă, în prima jumătate a anului nu va solicita niciun împrumut, iar pentru a doua jumătate, dacă condiţiile din piaţă sunt extrem de favorabile, şi aici ne referim la sub 2,5% dobândă în valută la termen de peste 10 ani, atunci ne putem gândi. Dar deja suntem în situaţia că, după prima lună a anului, România are un excedent bugetar de 3,54 miliarde lei".
Anul 2014 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 1,85% din PIB, sub ţinta planificată de 1,97% din PIB. Pentru acest an, Executivul a convenit cu FMI şi CE o ţintă de deficit bugetar cash de 1,83% din PIB.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara la finele lunii ianuarie că România intenţionează să emită eurobonduri pe pieţele externe în februarie-martie, iar discuţia despre conversia creditelor în franci la cursul istoric ar putea avea ca impact creşterea CDS, ceea ce ar însemna costuri mari la o emisiune de 1 miliard de euro.
CDS (credit default swap) reprezintă costul asigurării datoriilor României împotriva riscurilor de neplată.
La începutul anului, oficiali ai Ministerului Finanţelor au declarat că România intenţionează să vândă obligaţiuni pe pieţele externe în prima jumătate a acestui an şi încearcă să extindă maturitatea medie a datoriei prin vânzarea de eurobonduri cu termen de peste 10 ani.
Ministerul Finanţelor a anunţat că vrea să atragă în acest an până la 40 de miliarde de lei prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe piaţa internă, la care ar urma să se adauge maxim 3 miliarde de euro de pe pieţele externe şi fonduri atrase de la instituţiile financiare internaţionale.
Anul trecut, Finanţele au împrumutat din piaţa internă 40,56 miliarde lei şi 928,7 milioane euro prin vânzare de titluri de stat. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale, respectiv 2 miliarde dolari şi 2,75 miliarde euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.
ECONOMIST-ŞEF BCR:
"Eşecul negocierilor cu FMI nu are un impact semnificativ asupra pieţei financiare"
Încheierea actualei misiuni de evaluare a FMI şi CE fără semnarea de către Guvern a unei scrisori de intenţie nu va avea un impact semnificativ asupra pieţelor financiare din România, potrivit BCR, care apreciază că ţara va continua să se împrumute la costuri favorabile în perioada următoare.
"Excesul de lichiditate şi dobânzile extrem de scăzute din Europa, precum şi indicatorii macroeconomici buni ai României vor face, probabil, ca apetitul investitorilor pentru activele româneşti să rămână neschimbat", a declarat Radu Crăciun, economist şef al BCR, citat de Mediafax.
Potrivit analistului BCR, evoluţia leului nu va fi influenţată de impasul negocierilor dintre guvern şi reprezentanţii FMI şi CE, neexistând motive pentru o eventuală depreciere a monedei naţionale, iar randamentele titlurilor de stat vor rămâne, cel puţin pe termen scurt, la niveluri istorice scăzute.
"Pe termen lung însă, situatia va trebui monitorizată îndeaproape, având in vedere tradiţia nefericită a României de a lua decizii economice neinspirate odată scăpată fiind de sub supravegherea FMI. Rămâne de văzut dacă România va fi capabilă de data aceasta să nu mai repete greşelile trecutului, care au dus, cu diverse ocazii, la situaţii nesustenabile economic, care în cele din urmă au necesitat o întoarcere la FMI", a spus Crăciun.
Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 600 de milioane de lei prin vânzarea de obligaţiuni pe 10 ani, la un cost minim record pentru o astfel de maturitate. Ministerul a obţinut un randament mediu pe an de 2,81%, în scădere de la 3,28% la jumătatea lunii ianuarie.
Potrivit economiştiilor ING Bank România, lichiditatea foarte ridicată din sectorul bancar, aflată la cel mai înalt nivel începând din 2007, va susţine, probabil, scăderea în continuare a randamentelor pe termen scurt în perioada următoare.
"Lichiditatea ar trebui să rămână abundentă în februarie, în pofida valorii uriaşe a emisiunilor nete de titluri de stat, şi ar urma să îşi revină în lunile următoare", se arată într-o notă a băncii.
•
Ponta confirmă înţelegerea cu FMI pentru reluarea privatizării CFR Marfă
Ministerul Transporturilor va lansa procedura de selectare a consultantului pentru reluarea procesului de privatizare a companiei CFR Marfă, a anunţat, ieri, premierul Victor Ponta. "Se face selecţia pentru consultant, se porneşte selectarea consultantului", a declarat Ponta, citat de Mediafax, la finalul negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială, adăugând că Ministerul Transporturilor va furniza mai multe detalii.
Guvernul a încercat în 2013 să privatizeze CFR Marfă, însă procesul nu a fost finalizat, inclusiv pe fondul disputelor între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Şeful Guvernului a cerut atunci ca vânzarea companiei să fie reavizată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, condus de Băsescu, iar preşedintele a solicitat ca Ponta să îşi asume răspunderea pentru privatizare.
În iunie 2013, compania GFR, controlată de omul de afaceri Gruia Stoica, fusese declarată câştigătoare în procesul de privatizare a companiei feroviare, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni.
Tranzacţia nu a fost finalizată însă până la termenul limită, 14 octombrie, deoarece unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra operaţiunii.
După eşecul privatizării, Guvernul s-a angajat faţă de FMI la o restructurare agresivă a companiei CFR Marfă, fiind decisă disponibilizarea a 2.500 de angajaţi, reprezentând circa 30% din numărul total de personal.
Compania CFR Marfă, controlată de stat prin Ministerul Transporturilor, este cel mai mare transportator feroviar de marfă din România, cu o cotă de piaţă de peste 50%. Compania a încheiat anul trecut cu afaceri de 922,5 milioane de lei, în scădere cu 5% faţă de anul 2012.
•
Delegaţia FMI-CE s-a aflat la Bucureşti pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România.
România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.
Ultima misiune FMI la Bucureşti de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie.
O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a mai fost prezentă în România în luna decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe acest an.
1. nu aveti stofa de leader domnule Ponta
(mesaj trimis de Virgil Bestes în data de 10.02.2015, 01:05)
Taierile salariale si cresterea TVA au fost motivul pentru Care ati ajuns la putere dar mai ales faptul ca ati primit increderea cetatenilornu ar fi trebuit sa-i tradati in felul acesta.In Anul 1983 FMI a avut aceleasi cerinte de marire a pretului la gaze si petrol iar guvernul a hotarat atunci plata anticipata a datoriilor prin angrenarea unui imens program de investitii de stat.Noi in ce invstim domnule prim ministru...
2. CLARIFICARI
(mesaj trimis de TUDOR POPESCU în data de 10.02.2015, 07:40)
asa se intampla cand nu esti pregatit de negocieri.
De fapt Ponta ne pacaleste : Dna Sechter i-a cerut sa explice cu ce realizeaza bugetul si ... IN LIPSA DE RASPUNS I-A PROPUS SA SCUMPEASCA GAZUL SAU SA FALIMENTEZE COMPLEXE ... CA ... DACA AVEAU SUSRSE DE VENITURI LA BUGET BINE GANDITE ... NU SE BAGA NIMENI CU SFATURI ADMINISTRATIVE
3. Mesajul este pozitiv
(mesaj trimis de Cristi C în data de 10.02.2015, 11:50)
Ceilalți comentatori au scris înainte de actualizarea de la ora 8 ce conține declarația FMI. Am citit-o și eu văd aproape doar lucruri bune în ea. Probabil că dacă ar fi citit-o, comentatorii ar fi fost mai reținuți.
Eu sunt de acord cu temporizarea măririi prețului la gaze. Trebuie să se facă după ce crește salariul minim.
Rămâne problema investițiilor în infrastructură, prea palide.
Apoi, încerc și eu să înțeleg de unde presiunea FMI de a vinde gaz către populație la 14 €/MWh (adică 62 de lei) în loc de 12 €. Gazul din US se vinde acolo, în hubul Henry, cu 10€. Lichefierea lui și transportul costă încă 10€. Și s-ar vinde pe piața europeană cu 25€. Dacă ai producție de gaze, de ce nu ai vinde-o cu cât vrei tu către "we the people" cum ar zice Constituția Americană (pot să înțeleg că FMI vrea să nu pierzi bani la această afacere) ?
3.1. draga Cristi (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Virgil Bestes în data de 10.02.2015, 13:26)
Citesti letopiseturile,dar nu le aprofundezi:fazit comunicat IMF reforme structurale,sanatate bat pasul pe loc....o fi bine domnu chestlor:-)marire pret gaz cerinta normala pentru ca OMV Petrom sa amortizeze extraordinar centrala da la Brazi Care pana la 31.12.2014 a functionat cu gaz romanesc din septembrie 4 2012 asa cum spune hot guv semnata sub incidenta domnilor Ponta,Chitoiu,Georgescu desi ineficacitatea centrale pe gaz cu preturi europene la Gaze a fost deja in mai 2012 pusa sub semnul intrebarii cand proiectul unei centrale OMV in Germania ar fi continuat luand in considerare acordatea de subventii conform presei vremii. Ar fi fost lasat cosul de Gaze la Brazi astazi aveam acord FMI.Cel putin asa ar motiva aBeasr.pupi:-)
3.2. Reformele structurale (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 10.02.2015, 15:24)
Dacă te referi la acest pasaj, l-am observat dar mi se pare discutabil pe multe pagini.
"Progresele amestecate în domeniul reformelor structurale obstrucţionează perspectivele de creştere pe termen mediu ale României. Prevalenţa întreprinderilor de stat (ȊS) ineficiente în sectoarele de transporturi si energie au împiedicat prestarea unor servicii publice de calitate mai bună şi modernizarea infrastructurii".
Dacă la transporturi se referă la CFR, ei bine, eu nu am văzut firme particulare mai bune ca CFR-ul. Au vagoane vechi, recondiționate. Și nici vorbă ca ele să facă treabă mai bună sau să contribuie la modernizarea infrastructurii. Sau la ce se referă? Ca din banii pe CFR-uri să se modernizeze calea ferată?
Eu m-am săturat să votez lume care să vină la putere să vândă. Asta este foarte simplu. Poți să o faci profitabilă? Asta este provocarea. Managementul privat este un pas în direcția bună. Vedem după aceea dacă vindem ceva sau nu din ele.
3.3. Brazi va fi foarte rentabilă și la 14€ (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 10.02.2015, 16:28)
Nu se stresa Petromul din cauza creșterii de la 12€ la 14€ - este foarte eficientă chiar și la cost de LNG (precum centralele Siemens din Andong și Daegu, Coreea de Sud care importă doar LNG - deci scump). Problema reclamată este mai degrabă costul energiei termice pentru populație.
3.4. acerasi bestie (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de vorbeste atunci cu domnul Roiss în data de 10.02.2015, 17:01)
Draga Cristi si poate modifica raportul financiar pentru a retrata cele 140 milioane de assets impairment la Brazi datorita prognozelor long-term.Tine cont ca pana final 2014 au platit gaz din productia interna si astfel au avut profit,lucru laudat de doamna Lagarde. Daca socoteau pretul gaz la nivel european centrala nu pornea in 2012.Noroc cu Mickey Mouse si. Compania Walt Disney umde a lucrat un domn cu umor britanic:-) si Care spunea ca daca pierzi increderea celor care iti vizualizeaza cifrele nu e Bine...nu numai daca esti chestor:-) pupi
3.5. Am să îl citesc în seara asta (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 10.02.2015, 17:29)
Și o să îl compar cu centralele Siemens. Dacă nu este cum spui, mă voi întoarce furios.
3.6. the Furious and the Beast (răspuns la opinia nr. 3.5)
(mesaj trimis de Virgil Bestes în data de 10.02.2015, 18:53)
What a team.este vorba de raportul de tranzactionare pe trimestrul IV Omv,la Petrom nu exista. Inca:-)
3.7. Spark spread nu este write-down (răspuns la opinia nr. 3.6)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 10.02.2015, 22:10)
Gas sales volumes in Romania decreased by 23% to 8.68 TWh due to weaker demand in all market segments.
The average estimated import price was RON 104.3/MWh (EUR 23.7/MWh), the regulated domestic gas price for non-household consumers was RON 89.4/MWh (EUR 20.3/MWh) and for households RON 53.3/MWh (EUR 12.1/MWh).
"Volumul de vânzări de gaz în România a scăzut cu 23% la 8.68 TWh datorita cererii slabe în toate segmentele de piata.
Prețul mediu de import estimat a fost 104.3 RON/MWh (23.7 EUR/MWh), prețul reglementat pentru consumatorii ne-casnici a fost RON 89,4/MWh (20.3 EUR/MWh) şi pentru gospodării RON preţ 53.3/MWh (12.1 EUR/MWh)."
Outlook: Gas demand in Romania is expected to remain weak, putting further pressure on sales margins
"Prognoză: Cererea de gaze în România este de aşteptat să rămână slabă, ceea ce pune presiune pe marjele de vânzări"
Poftim? Normal că devin furios. Deci de asta vine FMI și ne cere să mărim prețurile acum, pe loc, la gazul către populație, de la 12€ la 14€? Pentru că are OMV vânzări mai mici în România? Deci aproape 8.68 milioane de MWh x 2€ în plus rezultă 17.4 mil € pe trimestru în plus pentru OMV. Ce ieftin a devenit FMI-ul ăsta. Se bagă la mărunțiș din ăsta?
Referitor la Brazi, nu se poate găsi decât:
The power business recorded a slightly positive result contribution driven by the good performance in Turkey which was partly offset by a negative average spark spread in Romania. Total net electrical output was 1.49 TWh vs. 1.18 TWh in Q3/13, mainly coming from the gas-fired power plant Samsun in Turkey. The average base load electricity price in Turkey was EUR 60.2/MWh in Q3/14, up by 1% vs. Q3/13 (EUR 59.5/MWh). In Romania, the average base load electricity price decreased by 19% to EUR 31.5/MWh in Q3/14 (EUR 39.0/MWh in Q3/13). This combined with the higher gas price led to a negative average spark spread, which triggered a drop in net electrical output of the power plant Brazi in Romania.
"Sectorul de energie electrică a înregistrat un rezultat putin pozitiv, rezultat din buna performanţă în Turcia, care a fost parţial compensată de o un randament negativ în România. Producţia totală de electrică netă a fost TWh 1.49 vs. 1,18 TWh în Q3/13, în principal provenind din centrala electrică pe gaze din Samsun în Turcia. Preţul de electricitate medie sarcină de bază în Turcia a fost 60.2 EUR/MWh la Q3/14, până 1% vs. Q3/13 (59,5 EUR/MWh). În România, preţul energiei electrice s-a diminuat cu 19% pentru 31,5 EUR/MWh în Q3/14 (EUR 39.0/MWh în Q3/13). Acest lucru combinat cu preţ mai mare de gaz a dus la un randament negativ, care a declanşat o scădere netă ieşire electrice centralei Brazi din România."
Deci nimic de văzut. Niciun write-down. Pentru cine nu știe, "spark spread" este un termen de specialitate ce definește activitatea temporară, volatilă, a unei centrale electrice pe bază de combustibil fosil (gaz) cu randament negativ. Adică prețul de vânzare a energiei electrice este mai mic decât prețul combustibilului de bază înmulțit cu rata de ardere a acestuia. Deci, plătești mai mult pe gaz decât iei pe curent. Este o situație ce apare destul de frecvent în condițiile de volatilitate a prețului spot al gazului (iarna) și abundența de curent electric pe piață.
3.8. Acestea sunt fragment din (răspuns la opinia nr. 3.7)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 10.02.2015, 22:12)
Raportul financiar OMV de pe 6 nov 2014 (Q3). Pentru Q4 există doar un mic raport de trading, fără detalii operaționale.
3.9. esti extraordinar draga Cristi (răspuns la opinia nr. 3.8)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 10.02.2015, 22:53)
Iti propun o colaborare. Te rog uita-te la trading Insa pentru cifre amortizari consulta fisierul presentation.
4. fără titlu
(mesaj trimis de cv în data de 10.02.2015, 13:44)
Dl.Ponta a procedat f.bine prin aceasta temporizare cu FMI-ul!Oare nu este destul de clar ceinterese sprijina Fondul!?Sper,sa avem aceiasi conduita ,si in continoare,un guvern stabil si un plan de investitii sustenabil care sa ne "scape" de sfatuitori,asa de "neutri",ca Fondul!
4.1. esti un fimutz (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 10.02.2015, 15:05)
Nea CV ,citeste so matale comunicatul.Este scris pentru experti economici ca domnul Ponta deoarece MTO Este singura prescurtare explicata sa nu de inteleaga Maximus Traianus Obligator. Ave Caesar:-)
4.2. Nu se așteaptă nimeni (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 10.02.2015, 16:30)
Să citești raportul în mod oarecum obiectiv. Deci vei rămâne cu propria optică (oricât de deplasată ar fi).