Presa urlă, salariile ASF rezistă

Lefurile de lux din Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) merg înainte, cu o rezistenţă fantastică la scandalurile de la începutul anului sau la promisiunile de ajustare.

Restructurarea ASF trebuia făcută încă de la înfiinţarea instituţiei, acum un an, însă, în loc de asta, Autoritatea a mai angajat încă aproximativ 100 de persoane.

La finalul lunii februarie, senatorii din Comisia de Buget Finanţe au început o anchetă asupra activităţii ASF, în condiţiile în care presa a relatat că un număr important de angajaţi şi consilieri ai ASF sunt rude apropiate ale politicienilor de rang înalt din ţară noastră, dar şi că salariile brute în cadrul instituţiei ajung până la zeci de mii de euro lunar.

La audierile din Comisie, Daniel Dăianu, prim-vicepreşedintele ASF, a propus o scădere a salariilor conducerii cu 30%.

După trei luni, însă, ASF nu spune clar dacă s-a redus vreun salariu, solicitarea ziarului BURSA în acest sens rămânând fără răspuns, până la închiderea ediţiei.

În schimb, senatorii Daniel Mora şi Sorin Bota, care fac parte din comisia de anchetă a activităţii ASF, ne-au declarat, la unison, că Autoritatea nu i-a informat pe parlamentari, până la această dată, dacă au fost reduse salariile.

Domnul Mora ne-a explicat: "Noi am cerut conducerii ASF să ne furnizeze dovada că au fost reduse salariile şi că au luat această decizie. Până la această dată, la comisie nu a sosit această dovadă. Le-am comunicat că dacă cei din Consiliul ASF nu iau această decizie, atunci vom fi nevoiţi noi să reglementăm salariile Autorităţii. Subiectul este în continuare deschis şi lucrările comisiei de anchetă urmează să fie reluate, sper, în curând".

La rândul său, senatorul Bota ne-a precizat că, în cadrul comisiei de anchetă, conducerea ASF a propus o reducere de 30% a salariilor, iar parlamentarii au cerut o scădere de 50%. Domnia sa ne-a declarat că nu are cunoştinţă ca cei din conducerea ASF să fi luat vreo decizie în acest sens.

Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF, s-a cam bâlbâit când a vorbit despre salariul său, în prima sa conferinţă de presă, de luna trecută.

Iniţial, a precizat că are cea mai mare scădere de salariu, fără să ofere cifre, însă ulterior a spus că, de fapt, nu ştie ce salariu va avea.

"Eu am cea mai mare scădere (a salariului - n. r.), dar nu vă dau procente. Eu nu vreau să intru în jocul cifrelor", a afirmat domnia sa, adăugând: " Nu am niciun salariu, nu am discutat niciun salariu când mi s-a făcut propunerea, nu am discutat niciun venit, nici nu ştiu dacă am un contract, am doar un mandat de la Parlament. Am o misiune politică, nu am venit pentru bani. Am venit să fac un lucru pentru piaţă, pentru ţară, dacă vreţi. Este un proiect naţional, dar nici nu am probabil un venit mic. Nu am astăzi să vă spun ce salariu am şi nu îl am într-un document. Nu am întrebat pe nimeni câţi bani o să iau".

Mişu Negriţoiu a mai spus că a fost operată, la nivelul conducerii ASF, o reducere substanţială a salariilor, fără să precizeze cuantumul: "Am aliniat salariile Autorităţii sub cele din autorităţile similare. Ne încadrăm, legal, sub salariile din BNR".

Lefurile din ASF l-au revoltat chiar şi pe consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.

În luna februarie, Adrian Vasilescu a declarat, citat de Agerpres, că salariile de la Banca Naţională a României sunt mai mici decât la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), iar salariul de bază al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, este de 10.000 euro pe lună: "Aşa am ştiut şi eu, că la ASF sunt stabilite salarii identice cu cele de la BNR. Sumele care se vehiculează acum pe ecrane şi despre care se spune că sunt identice cu cele de la Banca Naţională, nu mai sunt identice. Salariul guvernatorului la Banca Naţională este cu mult sub ceea ce am auzit la ASF, de 18.000-20.000 de euro. Salariul de bază al guvernatorului este de aproximativ 10.000 de euro şi urcă la aproape 12.000 de euro cu indemnizaţia de la Consiliul de Administraţie. Celelalte salarii sunt mult mai mici".

De la izbucnirea scandalului, ASF a insistat pe faptul că a renunţat la primele pentru angajaţi - prima de vacanţă (un salariu lunar) şi prima de sfârşit de an (între zero şi un salariu lunar) - şi la sporurile lunare acordate conducerii (spor de confidenţialitate, spor de vechime, spor de doctorat etc), potrivit unui răspuns transmis ziarului BURSA, în luna martie.

Acelaşi lucru a fost transmis şi de Mişu Negriţoiu în luna mai. Domnia sa a anunţat că angajările din ASF au fost blocate şi au fost suspendate toate primele şi bonusurile până la finalizarea noii organigrame.

Vineri, ASF a prezentat noua organigramă, care ar urma să între în vigoare din octombrie. Aceasta presupune reducerea posturilor de conducere cu peste 35%, prin eliminarea poziţiilor de şef de departament subordonaţi vicepreşedinţilor şi a directorilor adjuncti şi unificarea direcţiilor de protecţie a consumatorilor.

Faţă de situaţia actuală, în noua schemă de organigramă nu se mai regăsesc poziţiile de şef de departament pe fiecare domeniu, subordonate direct preşedintelui şi vicepreşedinţilor, şi nici poziţiile de directori adjuncţi pe fiecare direcţie din toate cele trei pieţe supravegheate, şi care coordonau serviciile de specialitate.

Mai mult, va fi înfiinţată o singură Direcţie de Protecţie a Consumatorilor, prin comasarea direcţiilor de protecţie a consumatorilor existente în prezent pentru fiecare piaţă în parte.

În acelaşi timp, s-a reînfiinţat Direcţia Comunicare, Relaţii Publice şi Organisme Internaţionale, subordonată direct preşedintelui ASF, şi care înglobează o parte din actuala Direcţie de Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale.

Unele voci din piaţă consideră că reducerea numărului de şefi va însemna o scădere a cheltuielilor cu personalul.

Alţii au comentat că restructurarea ar trebui să ţină cont de faptul că aproximativ 100 de angajaţi au venit "pe pile" după înfiinţarea Autorităţii.

ASF a anunţat, în comunicatul de vineri, că se vor evalua în continuare poziţiile din organigramă şi se vor ajusta pachetele salariale potrivit noilor atribuţii, la care se va alinia, ulterior, întreaga organizaţie.

Mişu Negriţoiu se aşteaptă ca noua structură a ASF să funcţioneze, până la finalul anului.

Acestea sunt, deocamdată, numai promisiuni, care au mai fost făcute şi de fostul preşedinte, Dan Radu Ruşanu, în urmă cu un an.

La salariile de mii de euro, orice lună care trece contează, iar întârzierea restructurării umflă buzunarele angajaţilor, între aceştia numărându-se persoane care îşi văd foarte rar birourile sau rude de politicieni.