Statele est-europene ar putea fi destul de afectate în eventualitatea unui Brexit dur, iar în acest caz Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) va trebui să intervină pentru a le susţine, a declarat într-un interviu preşedintele instituţiei financiare cu sediul la Londra, Suma Chakrabarti, înaintea unei reuniuni de trei zile a acesteia care începe marţi în Cipru, transmite Bloomberg.
BERD este pregătită să intervină dacă plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană va priva de finanţare regiuni în care banca este prezentă.
Polonia şi Croaţia sunt printre statele cele mai dependente de fonduri de la bugetul UE, care va scădea dacă Regatul Unit va abandona să renunţe la piaţa unică.
Pe măsură ce începerea negocierilor de doi ani pentru Brexit se apropie, guvernele est-europene se concentrează pe soarta a milioane de cetăţeni care trăiesc în Marea Britanie.
Economiile din regiune riscă scăderea finanţării, a comerţului şi a fondurilor de coeziune, potrivit BERD, care a fost înfiinţată pentru a susţine tranziţia post-sovietică, dar care acoperă în prezent o regiune care se întinde din Estonia în Egipt şi din Mongolia până în Maroc.
Europa de Est a fost principala beneficiară a bugetului UE aferent perioadei 2014-2020, care depăşeşte 60 de miliarde de euro, şi ajută ţări ca Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria să ajungă din urmă statele mai bogate din Occident.
Regiunea a înregistrat în 2016 una dintre cele mai mari creşteri economice din UE, în frunte cu România.
Avansul va încetini în acest an, potrivit estimărilor FMI, dar va fi încă peste cel al altor state membre.
În contextul riscului ca plecarea Marii Britanii din UE să ducă la reducerea finanţării, Ungaria se grăbeşte să acceseze miliarde de euro din fondurile de coeziune, a declarat Nandor Csepreghy, secreatar de stat în cabinetul premierului Viktor Orban.
Lituania a început deja să caute finanţare în alte părţi.
"Ne pregătim să atragem investiţii suplimentare de la investitori instituţionali, pentru a înlocui o parte din investiţiile viitoare din uE", a declarat ministrul de Finanţe al statului baltic, Vilius Sapoka.
Chakrabarti a spus că fondurile suplimentare pot proveni de la BERD, care lucrează în regiune alături de Banca Europeană pentru Investiţii şi International Finance Corporation.
BERD a investit 29 de miliarde de euro în Europa Centrală şi de Est, de la înfiinţarea instituţiei, în 1991.
"Avem capital suficient pentru a creşte finanţarea în aceste ţări, nu ducem lipsă de capital", a spus Chakrabarti.
Şeful BERD a mai spus că România, Bulgaria, Grecia ar putea fi destul de afectate dacă va avea loc un Brexit dur, iar BERD va trebui să găsească mai multe proiecte în această situaţie.