Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Sorin Grindeanu au sosit, marţi, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, pentru a participa la prezentarea bilanţului MApN pe anul 2016.
Premierul Grindeanu a sosit primul, fiind întâmpinat de către ministrrul Gabriel Leş.
Şi preşedintele Klaus Iohannis a fost întâmpinat de către ministrul Apărării şi garda de onoare, relatează News.ro.
În urmă cu un an, la şedinţa de bilanţ pe anul 2015, Klaus Iohannis spunea că militarii şi civilii din această instituţie au făcut din Armată un "exemplu", aceasta fiind un pilon fundamental al României, el declarând că are "deplină încredere" în profesionalismul şi devotamentul Armatei. "De fiecare dată când mă aflu în mijlocul dumneavoastră încerc o emoţie specială. Prin patriotismul dumneavoastră, militari şi civili, aţi făcut din Armata României un exemplu. Armata este unul dintre pilonii statului român, o instituţie fundamentală pe care românii o privesc cu apreciere şi mândrie. La fel ca şi concetăţenii noştri, am deplină încredere în Armată, în profesionalismul şi devotamentul ei. Pentru toate acestea şi pentru modul în care vă faceţi datoria în numele României, zi de zi, misiune de misiune, în ţară sau în afara graniţelor, vă mulţumesc", afirma preşedintele în urmă cu un an.
Preşedintele vorbea şi despre acordul politic pentru alocarea a 2% din PIB pentru Apărare în anul 2017.
La începutul acestui an însă, bugetul Apărării a fost subiect de controverse politice. Noul ministru al Apărării, Gabriel Leş, declara pe 4 ianuarie, în cadrul audierii sale pentru numirea în funcţie în comisiilor parlamentare de apărare, că MApN îşi propune să continue programele de înzestrare ale armatei, făcând referire la achiziţia avioanelor F16 şi preconizata cumpărare a patru corvete construite de către compania Damen la şantierul naval de la Galaţi. De altfel, Leş a fost secretar de stat în guvernul precedent ocupându-se în special de programele de înzestrare.
Controversele au apărut după ce Ministerul de Finanţe a făcut publică prima variantă a bugetului de stat, în care Ministerul Apărării Naţionale nu primea cei 2% din PIB, deşi era obligaţie asumată de România faţă de aliaţii din NATO. Exista însă posibilitatea ca MApN să ajungă la un buget de 2,18% cu ajutorul unor credite de angajament, faţă de 1,3% provenit din credite bugetare. Astfel, pe lângă cele 11 miliarde lei alocate direct de la buget, Apărarea ar fi putut primi, ipotetic până la 18,6 miliarde lei, prin credite de angajament.
La o zi după publicarea proiectului de buget, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, pe 24 ianuarie, a anunţat că bugetul va fi revizuit, la solicitarea sa şi a primului-ministru Sorin Grindeanu, astfel încât cei 2% să fie asiguraţi din credite bugetar. Liviu Dragnea a susţinut că şi, în varianta iniţială, era prevăzut acelaşi procent de 2%.
Tot pe 24 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a spus că va studia cu atenţie dacă este respectat angajamentul României faţă de NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare, "pentru că, indiferent de jocurile politice, cu securitatea naţională nu are voie să se joace nimeni".
În varianta finală, adoptată de către Parlament, bugetul Apărării a crescut până la pragul de 2%. Ministrul Leş a precizat că peste 47% din buget merge către înzestrare. Astfel, Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget de 16,32 miliarde lei, în creştere cu 52% faţă de nivelul din 2016.
Efortul depus de România pentru suplimentarea alocării pentru sectorul apărării a fost apreciat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a afirmat că România a devenit un exemplu pentru celelalte state ale Alianţei.
Rămâne incertă însă achiziţia corvetelor preconizată de către guvernul Cioloş. Guvernul a aprobat, pe 29 noiembrie 2016, Hotărârea pentru achiziţia a patru corvete multirol, care vor fi produse la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A. Valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de şapte ani, este de 1,6 miliarde euro, inclusiv TVA, sumă în care sunt cuprinse şi achiziţia muniţiilor şi suportul logistic iniţial, care include şi instruirea echipajelor.
Săptămâna trecută, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că Guvernul Grindeanu ar trebui să anuleze HG prin care a fost aprobată procedura de achiziţie a corvetelor de la compania Damen, întrucât achiziţia nu a fost nu aprobată de către Parlament.
În replică, fostul premier Dacian Cioloş şi fostul ministru al Apărării Mihnea Motoc au dat publicităţii o declaraţie de presă în care susţin că Hotărârea de Guvern a respectat procedura legală pentru achiziţiile importante de tehnică militară întrucât actul normativ nu reprezintă un contract, ci doar stabileşte procedura de urmat. Cei doi nu contestă dreptul actualului guvern de a sista negocierile cu compania olandeză Damen pe baza unor considerente de oportunitate, însă nu invocând o nelegalitate a hotărârii adoptate de Guvernul Cioloş. "Respingem categoric ideea că o astfel de abrogare ar putea avea ca temei nerespectarea condiţiilor legale de adoptare a Hotărării de Guvern respective. Prin anularea acestei proceduri de achiziţie, Guvernul actual trebuie să-şi asume şi că renunţă la construcţia unor nave militare în şantierele navale din România, din Galaţi şi Constanţa, unde lucrează peste 25.000 de români şi care asigura în acelaşi timp un nivel de investiţii de peste 1,6 miliarde euro", precizează Cioloş şi Motoc.