Ţara noastră nu înregistrează probleme în asigurarea necesarului de energie din producţia internă, a anunţat, ieri, Ministerul Energiei, existând suficiente unităţi de producţie şi stocuri de combustibili pentru acoperirea întregului necesar de consum al ţării. Oficialii Ministerului au spus că s-au înregistrat chiar disponibilităţi pentru export (de exemplu, duminică noaptea, România a exportat, în intervalul 3, circa 483 de MWh/h).
Ieri dimineaţă, au apărut informaţii potrivit cărora producţia naţională de energie electrică nu mai poate acoperi consumul ţării, astfel că România este nevoită să importe mai multă energie, conform datelor în timp real postate pe site-ul Transelectrica. Astfel, la ora 10:00, consumul era de 9.120 de MW, iar producţia totaliza 8.654 de MW. Soldul import-export era pozitiv, adică importurile erau mai mari decât exporturile, diferenţa fiind de 475 de MW. Cele mai mari cantităţi importate proveneau din Ucraina (407 MW), Ungaria (145 MW) şi Serbia (125 MW). Cu Bulgaria, România avea un sold negativ, respectiv exporturile erau mai mari decât importurile.
În replică, Ministerul Energiei a transmis: "Importul de energie electrică din data de 13 februarie 2017, înregistrat în intervalul 9, s-a realizat prin intermediul pieţei pentru ziua următoare, cuplată cu pieţele din Ungaria, Cehia şi Slovacia. Mecanismul care stă la baza funcţionării pieţei cuplate este bunăstarea socială a consumatorilor finali; aceştia trebuie să aibă acces la cea mai ieftină energie disponibilă. În intervalul orar sus amintit, energia vândută în România se situa la un preţ mai mare decât energia provenită din cuplare (circa 74 de euro/MW - preţ România faţă de circa 71 de euro MW, preţ piaţă pentru ziua următoare cuplată). Ca atare, importul realizat în acest interval orar a fost unul în interesul consumatorului final din România. Reamintim cu această ocazie că, inclusiv în momentele de vârf de iarnă în care România a înregistrat consumuri istorice de energie, ţara noastră a produs circa 10.000 - 11.000 MW/h, asigurând nu doar necesarul intern ci şi cantităţi pentru export (circa 1.000 - 1.500 MW/h), România fiind un factor de echilibru în regiune".
Octavian Lohan, membru al directoratului Transelectrica, a explicat ieri, citat de Agerpres, că preţul energiei în România este mai mare decât în alte ţări din regiune cu care ţara noastră este cuplată, astfel că luni a fost mai ieftin să se importe energie şi că nu există un deficit de producţie: "Sunt traderi care cumpără şi vând. Numai noi şi ungurii avem preţuri mari în regiune, în schimb Cehia şi Slovacia au preţuri mici. Dacă energia ieftină de la ei îşi croieşte un drum până la noi, vine energie ieftină. Prin urmare, nu este un deficit de producţie. Nu am avut niciodată probleme cu acoperirea propriului consum. În zilele când a fost consumul foarte mare, aproape de 10.000 de MW (la mijlocul lunii ianuarie - n.r.), mai erau şi 1.500 de MW de exportat, atunci deja aveam probleme, pentru că şi Dunărea era foarte mică. Astăzi Dunărea este la 7.100 de metri cubi pe secundă şi produce mult, dar preţurile fac ca energia să intre în ţară când este mai ieftin la vecini. Aceasta s-a întâmplat la cuplarea pieţelor, se încearcă egalizarea preţurilor. Este jocul preţurilor".
Potrivit acestuia, au mai existat două zile în această lună, respectiv 2 şi 6 februarie, când România a importat energie în permanenţă, iar consumul a fost mai mare decât producţia.
Transelectrica a anunţat, ieri, că Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) funcţiona, ieri, la parametrii normali, fără existenţa unor restricţii sau aspecte care să caracterizeze o situaţie anormală. Un comunicat de presă al companiei preciza: "Consumul de energie este un consum obişnuit pentru această perioada a anului, pentru o zi lucrătoare, în condiţiile unor temperaturi scăzute la nivelul întregii ţări. Sistemul beneficiază de rezerve suficiente de energie, atât pentru echilibrarea în timp real cât şi pentru perioada următoare, în conformitate cu reglementările şi procedurile operaţionale în vigoare. Soldul comercial al sistemului are valori orare cuprinse între 877 MW export şi 555 MW import. Media soldului orar se situează la valoarea de 92 MW export. În această perioadă, pe parcursul unei zile, soldul sistemului se poate situa între limitele date de către capacitatea de interconexiune a reţelei, respectiv 1550 MW export, respectiv 2350 import. Faptul că, în anumite intervale soldul SEN este de import (negativ) este o rezultantă a preţurilor energiei electrice la nivel regional, pe pieţele specifice (inclusiv piaţă cuplată de energie Cehia - Slovacia - Ungaria - România). Conform mecanismelor de piaţă, în intervalele orare în care preţurile din România sunt mai mari decât cele din ţările vecine are loc o creştere a fluxurilor comerciale de energie spre ţara noastră, ceea ce conduce la o valoare rezultanta finală (soldul fizic) de import". În intervalele orare în care preţurile din România sunt mai mici decât cele din ţările vecine, procesul comercial are, conform Transelectrica, tendinţă inversă, adică de export.
Producţia naţională era asigurată de cărbune - 2.642 de MW, hidrocentrale - 2.228 de MW, centrala nucleară de la Cernavodă - 1.370 de MW, turbine eoliene - 123 de MW, panouri fotovoltaice - 199 de MW, biomasă - 47 de MW.
Datele de pe bursa de energie OPCOM arătau că România a avut, ieri dimineaţă, printre cele mai mari preţuri din regiune pe piaţa spot. Spre exemplu, la ora 9:00, energia costa în România 74,29 euro pe MWh, în Ungaria şi Slovacia preţul era 70,95 euro pe MWh, iar, în Cehia, 62,60 euro pe MWh.
La ora 10:00, energia costa 73,18 euro pe MWh în România, Ungaria şi Slovacia, iar în Cehia preţul era 59,90 euro pe MWh.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.02.2017, 12:54)
Producţia naţională era asigurată de cărbune - 2.642 de MW, hidrocentrale - 2.228 de MW, centrala nucleară de la Cernavodă - 1.370 de MW, turbine eoliene - 123 de MW, panouri fotovoltaice - 199 de MW, biomasă - 47 de MW.
Lipseste productia de energie pe hidrocarburi.