Ministerul de Interne de la Paris a anunţat că doar 19,2% dintre alegători s-au prezentat la urne până la ora prânzului (13.00 ora României), prin comparaţie cu cei 21,1% dintre alegători care votaseră până la aceeaşi oră în alegerile parlamentare anterioare, ameninţănd într-o oarecare măsură şansele unei majorităţi decisive pentru La Republique En Marche, relatează DPA.
Aceste alegeri legislative, care se desfăşoară în două tururi de scrutin, vor decide dacă centriştii din La Republique En Marche vor putea să controleze pentru următorii cinci ani Adunarea Naţională şi să aprobe reformele economice şi sociale de amploare, care au fost promise din timpul campaniei electorale de către preşedintele Emmanuel Macron.
În lipsa unei majorităţi, preşedintele se va trezi în situaţia de a semna acorduri cu rivalii politici pentru ca miniştrii să treacă de votul de încredere al noului legislativ şi pentru a-şi trece programul politic prin Adunarea Naţională.
Emmanuel Macron are toate motivele pentru a rămâne optimist, după ce a câştigat alegerile prezidenţiale cu 66% din voturile francezilor şi a învins-o categoric pe extremista Marine Le Pen.
La Republique En Marche ar putea să obţină o majoritate de la 360 la 427 de poziţii în Adunarea Naţională.
În mod tradiţional, alegătorii votează în masă pentru formaţiunea noului preşedinte, tocmai pentru a aduce stabilitate în Hexagon.
Pentru Macron, cel mai rău scenariu pare în acest moment puţin probabil: dacă o altă formaţiune câştigă majoritatea, atunci el va numi un alt premier şi va pierde controlul asupra agendei politice interne din Franţa.
Emmanuel şi Brigitte Macron au votat cu puţin timp înainte de ora prânzului în localitatea Le Touquet.
Sondajele arată un succes pentru formaţiunea centristă a preşedintelui, care ar urma să obţină în jur de 30% din voturi în primul tur al alegerilor legislative, ajungând în prima poziţie pentru a-şi asigura o majoritate în cel de-al doilea tur pentru Adunarea Naţională.
Secţiile s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00 ora României) şi se vor închide în cele mai mari oraşe la ora locală 20.00 (21.00 ora României).
Peste 50.000 de poliţişti vor patrula în întreaga ţară, care rămâne sub stare de urgenţă în urma atentatelor care au luat viaţa a 230 de persoane începând cu 2015.
Într-un ultim incident, un algerian radicalizat pe cont propriu a atacat cu un ciocan un poliţist din faţa catedralei Notre-Dame.
Predecesorii Francois Hollande, Nicolas Sarkozy şi Jacques Chirac au câştigat majorităţi clare în alegerile pentru Adunarea Naţională.
Însă, toţi predecesorii preşedintelui veneau din formaţiuni consolidate şi cu o structură regională puternică în Franţa.
La Republique En Marche reflectă dorinţa preşedintelui pentru un nou tip de politică. Iniţial, această mişcare a fost respinsă de către oponenţii preşedintelui drept o mişcare de tineri activişti, care este lipsită de rădăcini reale. Dar, formaţiunea de centru-stânga va pune în joc 530 de candidaţi în alegerile legislative, dintre care cei mai mulţi nu au deţinut niciodată o funcţie aleasă în Franţa.
Macron le-a interzis candidaţilor La Republique En Marche din a-şi angaja membri ai familiei, dacă sunt aleşi în Adunarea Naţională.
De asemenea, toţi parlamentarii formaţiunii au primit interdicţie din a acţiona drept consultanţi în timpul mandatului din Parlament.
Peste 47 de milioane de alegători sunt eligibili pentru a vota în prima rundă a alegerilor legislative, iar Marine Le Pen speră ca parlamentarii Frontului Naţional să intre în forţă în Adunarea Naţională.