Primăria Generală a Capitalei este acuzată că dezinformează Europa

Problemele Primăriei Generale a Capitalei se înmulţesc de la o zi la alta şi sunt tot mai vizibile la nivel european. Nici nu s-au estompat ecourile scandalului legat de câinii fără stăpân, că un alt scandal se prefigurează. Ieri, nu mai puţin de opt organizaţii neguvernamentale au transmis Comisarului European pentru Mediu, Janez Potoènik, o scrisoare deschisă despre modul în care Primăria Generală a Municipiului Bucureşti a distorsionat informaţii în relatarea situaţiei din Bucureşti pe pagina oficială a Săptămânii Europene a Mobilităţii, eveniment dedicat oraşelor care înţeleg să se dezvolte în termenii unei infrastructurii sustenabile, în care au prioritate mersul pe jos, transportul public, mersul pe bicicletă şi în care se descurajează transportul cu autoturismul personal.

În scrisoare se fac, printre altele, următoarele precizări: "ActiveWatch, Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România, Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie, Asociaţia Pro_Do_Mo, MaiMultVerde, Centrul de Resurse pentru participare publică, Asociaţia pentru Dezvoltare Urbană, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi Asociaţia Peisagiştilor din România - sucursala Bucureşti vă aduc la cunoştinţă o serie de inconsecvenţe în ceea ce priveşte informaţiile postate de Primăria Generală a Municipiului Bucureşti pe site-ul oficial al Săptămânii Europene a Mobilităţii. Organizaţiile semnatare, alături de alte organizaţii non-guvernamentale din Bucureşti, promovează dezvoltarea durabilă a oraşului Bucureşti de mai mulţi ani. Capitala României este a doua cea mai poluată capitală a Europei, astfel că am considerat o necesitate imediată dezvoltarea infrastructurii urbane ţinând cont de nevoia de reducere a poluării. Mai mult, calitatea vieţii în Capitală este în mod fundamental afectată de condiţiile dificile din trafic şi de calitatea slabă a spaţiilor publice cauzată de insuficienţa locurilor de parcare (lucru care are un efect negativ asupra accesibilizării spaţiului public). Deşi pe pagina oficială a Săptămânii Europene a Mobilităţii instituţia susţine că a dezvoltat reţeaua pentru bicilişti, Primăria Generală a proiectat şi implementat benzi pentru biciclete pe trotuar, fără a lăsa spaţiu pentru pietoni şi făcând imposibil mersul pe bicicletă. Pistele de biciclete au fost desfiinţate, în urma sesizării Poliţiei Rutiere, care a şi constatat ilegalitatea pistelor (fiind neconforme cu prevederile Codului Rutier). Astfel că, în momentul de faţă, nu există infrastructură pentru mersul pe bicicletă (deşi investiţia pentru proiectarea şi executarea pistelor a fost de minimum 10 milioane de euro). Mai mult, în momentul de faţă există doar trei benzi dedicate transportului în comun, toate cumulând aproximativ 2 km. Această situaţie face ca transportul comun să fie ineficient şi neatractiv, contrar celor spuse de Primărie pe acelaşi site. Primăria Generală susţine că a creat staţii de tip < park and ride >. În Bucureşti nu există nicio astfel de staţie. (...) Primăria nu a organizat < sondaje de opinie sau forumuri > pe subiectul dezvoltării infrastructurii urbane, aşa cum susţine. Una dintre principalele îngrijorări ale societăţii civile este tocmai lipsa de transparenţă şi de implicare a cetăţenilor în proiectele de dezvoltare urbană. (...) Primăria Generală a anunţat că acum, în Bucureşti, există 23 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor (faţă de cei 2 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor de acum doi ani). Primăria face aceste declaraţii în baza Cadastrului Verde în care au fost incluse şi curţile private şi cimitirele, spaţii care nu pot fi încadrate în spaţii accesibile locuitorilor şi contrare listei de spaţii care sunt descrise a fi incluse în Cadastrul Verde. (...) Considerăm că Primăria Generală a Municipiului Bucureşti v-a dezinformat cu privire la situaţia reală din Bucureşti. Vă stăm la dispoziţie cu materiale relevante şi detaliate pentru a sprijini informaţiile de mai sus. Mai mult, vă rugăm să ne informaţi cu privire la statusul actual al negocierilor cu România în vederea semnării Parteneriatului 2014-2020, capitolul Mediu. Având în vedere lipsa de transparenţă a autorităţilor române pe marginea acestui subiect, vă rugăm să ne sprijiniţi cu informaţii pentru a putea înţelege mai bine politicile locale ale autorităţilor române pe acest subiect".

Situaţia de mai sus nu este o premieră, există, din păcate, numeroase episoade în care autorităţile autohtone sunt "pârâte" partenerilor europeni pentru felul în care cosmetizează anumite probleme delicate.