PRIN CONTRACTE PĂGUBOASE "Grecii au luat peste un miliard de euro de la Loteria Română"

Reporter: Loteria Română se află într-o stare avansată de degradare. Aţi fost consilierul directorului general al companiei până la începutul acestui an, drept pentru care vă rog să-mi spuneţi dacă Loteria mai are vreo şansă să-şi revină.

Sorin Constantinescu: Loteria se află, acum, în faliment. Nu mai are niciun fel de produse, nu mai are nici măcar loz în plic, are doar jocul 6/49, care este conectat la un server vechi din 1996. Când eram noi la Loterie, s-a stricat serverul şase ore, sâmbăta, când se vând cele mai multe bilete. Am pierdut peste 100.000 de euro. Cei care l-au instalat nu mai au piese de schimb şi, în aceste condiţii, dacă mai crapă o dată, Loteria Română se va închide complet, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în istoria omenirii - o loterie naţională, care are monopol pe atâtea tipuri de jocuri, să dea faliment.

Loteria din Ungaria, ţară care are 10 milioane de locuitori, a făcut anul trecut un profit de 190 de milioane de euro, doar pe 6/49 şi loz în plic, fără "păcănele", iar ungurii nu sunt predispuşi, ca noi, spre jocuri de noroc. Noi am încasat, în 2012, circa 10 milioane de euro, în condiţiile în care potenţialul minim al Loteriei Române este de 200 de milioane de euro, profit.

Pe partea de pariuri sportive, Loteria încasează, acum, de şapte ori mai puţin decât încasează o firmă de pariuri care are de şapte ori mai puţine agenţii. Cu alte cuvinte, o firmă cu 200-300 de agenţii încasează de şapte ori mai mulţi bani faţă de Loterie, care are 2.000 de agenţii.

Reporter: Ştim cu toţii că problema Loteriei Române o reprezintă contractele încheiate în dezavantajul ei. Zilele trecute a apărut informaţia potrivit căreia compania renegociază contractul cu Grupul GIR, însă nu aces-ta a adus cele mai mari prejudicii...

Sorin Constantinescu: Povestea cu GIR este doar pentru distragerea atenţiei opiniei publice. Într-adevăr, este un contract care are preţurile ceva mai mari decât ar fi normal, dar nu el este buba Loteriei.

De asemenea, contractele cu "Schelter" - cel pe monitorizare şi intervenţii a expirat şi mai este contractul cu paza, care expiră acum, în aprilie-mai - au adus prejudicii nesemnificative comparativ cu pierderile înregistrate de Loterie ca urmare a încheierii contractelor cu grecii.

Mai sunt şi alte contracte păguboa-se, dar daunele totale aduse de aces-tea reprezintă 1% din prejudiciile produse de contractele dintre Loteria Română şi grupul de firme greceşti "Lotrom".

Reporter: Câte contracte a încheiat Loteria cu firmele din acest grup?

Sorin Constantinescu: Există un contract păgubos pe "păcănele", unul pe 6/49, mai este unul pe pariuri şi unul pe online. Acesta din urmă a fost semnat în 2005 şi expiră în 2015. Amuzant este că ei n-au activat niciodată pe online, dar nici nu putem aduce o altă firmă, pentru că au exclusivitate până în 2015. Unul dintre aceste contracte expiră în octombrie, altul în decembrie, următorul în 2014 şi ultimul în 2015. În orice caz, în afară de loz în plic, absolut toate jocurile Loteriei sunt în exclusivitate la greci.

Reporter: Să ne oprim la primul dintre contracte. La cât ajung prejudiciile pe care acesta le-a produs statului român?

Sorin Constantinescu: Contractul despre care vorbim vizează aparatele de tipul video-lottery-terminal (VLT), a fost încheiat în 2003 şi este valabil până în decembrie 2013. Problema mare a acestui contract este faptul că grecii n-au furnizat VLT-uri, ci slot machine, fapt pentru care Loteria nu operează VLT-uri, ci slot machine, ca orice alt agent economic. Potrivit OUG 77 din 2009, dacă Loteria desfăşoară jocuri pentru care nu are monopol, ar trebui să plătească taxe la fel ca orice agent economic. În 2011, a fost un control al Gărzii Financiare în urma căruia s-a constatat că aparatele din Loterie nu sunt VLT, ci slot machine. Şeful Gărzii Financiare a cerut directorul Metrologiei Române să-i dea în scris că acele aparate nu sunt VLT şi a primit, ulterior, o scrisoare de la Metrologie care confirmă acest lucru şi care se află şi la Consiliul Concurenţei şi la ANAF. Conform legislaţiei autohtone, Loteria ar fi trebuit să plătească 2.000 de euro pe an - taxa de licenţă -, înmulţit cu 7.000 de aparate câte deţine în prezent, egal 14 milioane de euro. În trei ani, de când a fost aprobată Ordonanţa şi până anul trecut, sunt 42 de milioane de euro, bani pe care Loteria ar trebui să-i plătească drept taxă de utilizare a acelor aparate. Compania nu plăteşte aceşti bani, pentru că operează în ilegalitate, neavând aparatele înregistrate ca fiind slot machine. Tot potrivit legii româ-ne, dacă operezi aparate fără licenţe se confiscă sumele încasate. Aici vorbim de 300 de milioane de euro - bani încasaţi de Loterie în ultimii trei ani, care ar trebui confiscaţi şi nu daţi grecilor, pentru că nu şi-au respectat contractul încheiat. Acesta prevedea ca ei să aducă aparate VLT - nişte terminale fără hard, unde jocurile provin de la un server, iar ei au adus slot machine, care sunt aparate normale, operate de orice agent economic de profil, ce trebuie să plătească taxe. Dacă aveam VLT, Loteria era scutită de la plata taxelor, întrucât, conform legii jocurilor de noroc din ţara noas-tră, pe produsele pe care are monopol - loz în plic, 6/49, VLT-uri - Loteria nu plăteşte taxe.

Reporter: Acest contract a fost încheiat şi pe sume foarte mari...

Sorin Constantinescu: Nu numai că a fost încheiat pe sume foarte mari, dar, în mod normal, când închei un contract de colaborare în care un agent economic vine cu spaţiul şi unul cu aparatele, se împarte profitul, iar aparatul rămâne celui care îl are în proprietate. Grecii i-au obligat pe cei de la Loterie să plăteas-că integral aparatele şi să le mai dea şi 80% din profit. E ca şi cum eu aş vinde un apartament, după care l-aş ţine pe cumpărător în chirie, deşi este proprietar.

Reporter: Cu toate acestea, nimeni nu reziliază acest contract şi nici măcar nu-l renegociază...

Sorin Constantinescu: Contractul are o clauză potrivit căreia Loteria ar trebui să plătească 40 de milioa-ne de euro dacă l-ar rezilia. Noi am făcut un calcul şi am spus aşa: "Dacă ar veni o firmă normală, care ar da Loteriei 50% din încasări, nu 20% cum fac grecii, şi ar aduce aparate de ultimă generaţie care produc încasări de peste 1.000 de euro pe lună, în condiţiile în care Loteria are o capacitate de 10.000 de aparate, aceasta ar încasa în jur de 70 de milioane de euro pe an (50% din totalul încasărilor). Anul trecut, Loteria a încasat 5 milioane de euro, de la greci. Dacă am fi pesimişti şi am calcula încasări de doar 50 de millioane de euro anual, din 2006 până acum ajungeam la peste 200 de milioane de euro, bani pe care Loteria i-a pierdut pentru un contract pe care trebuia să-l rezilieze plătind 40 de milioane de euro, în cazul în care pierdea procesul, care, oricum, ar fi durat ani de zile.

Grecii au încercat tot felul de tertipuri să prelungeas-că contractul. Le-am solicitat ca măcar să schimbe echipamentele, să aducă aparate care produc mult, şi ne-au şantajat, spunându-ne că fac acest lucru doar dacă mai prelungim zece ani contractele.

Reporter: Ce ne puteţi spune des-pre contractul încheiat cu grupul grec pe 6/49?

Sorin Constantinescu: La 6/49 este o altă poveste - aparatele care validează tichetele sunt aduse în România din 1992, la mâna a doua, şi pentru asta le dăm grecilor 7,5% din valoarea biletului. Un aparat de acest gen costă, pe piaţa liberă, 1.000 de euro. Înmulţind cu 2.000 de agenţii, ajungem la 2 milioane de euro, bani cu care am putea cumpăra astfel de aparate şi pe care-i putem recupera în 1-2 luni, iar noi dăm de 21 de ani bani grecilor. Au luat grecii până acum din România peste un miliard de euro. Mai mult decât atât, avem un sistem de transmisie prin antene, care nu se mai foloseşte în Europa de zece ani de zile. Nu putem deschide agenţii noi sau mandatare, pentru că locatarii blocurilor nu ne lasă să punem antene. Nu mai foloseşte nimeni antene în Europa, decât noi. Este un haos total.

Reporter: Curtea de Conturi arată, în Raportul încheiat pe 2011, că a sesizat organele abilitate în legătură cu problemele de la Loterie. Există vreo cercetare în acest sens?

Sorin Constantinescu: Au raport făcut la DNA din 2011, cu acte clare, cu dovezi - foarte bun Raportul Curţii de Conturi - dar nu s-a întâmplat nimic, niciun control, nicio audiere...

Reporter: Dan Ghiţă, fostul şef al Loteriei Române, al cărui consilier aţi fost, a spus, la venirea sa în companie, că va aduce Loteria pe profit. Ce s-a întâmplat între timp, pentru că, nu doar că nu a adus compania pe profit, dar, potrivit Ministerului Finanţelor, a fost demis pentru management defectuos?

Sorin Constantinescu: Nu s-a vrut aducerea pe profit a Loteriei Române. Orice ministru a venit la finanţe a fost de rea credinţă, a avut un interes direct. Noi, când am venit la conducerea Loteriei, cum aveam atâta experienţă în domeniu - eu avem 23 de ani de experienţă, iar directorul general (n.r. Dan Ghiţă) avea circa 14 ani - am vrut să aducem compania pe linia de plutire. Am stat o lună de zile, am analizat despre ce este vorba - cu un an înainte se furaseră circa 30 de milioane de euro, conform Raportul Curţii de Conturi - şi am făcut un plan de afaceri. Ştiind că Loteria nu mai are bani, ne-am gândit să facem un plan de afaceri care să nu necesite investiţii din partea Loteriei. Am contactat cei mai mari furnizori ai loteriilor naţionale din toate ţările europene, din America şi din Canada şi ne-au făcut nişte oferte. Au fost şapte firme care furnizau VLT-uri şi care ne-au făcut oferte de 50% cu 50% (n.r. încasările ar fi trebuit împărţite pe jumătate între Loterie şi companiile respective). După calculul pe care l-am făcut, am fi putut încasa peste 70 de milioane de lei, anual, doar din "păcănele", faţă de 5, cât luăm de la greci. De asemenea, am vorbit cu mai multe firme de lozuri răzuibile. După ce a studiat piaţa noastră, cel mai mare furnizor din lume ne-a trimis o scrisoare, în care ne-a spus: "Dacă noi am veni cu infrastructura noastră, cu softul, cu codul de bare, garantăm vânzări de lozuri de 160 de milioane de dolari anual". Noi am vândut lozuri de 2 milioane, anul trecut.

Noi am venit cu iniţiativa noastră, dar nu ni s-a aprobat niciodată. În Consiliul de Administraţie (CA) şi Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) întotdeauna este o clientelă politică, nişte consilieri ai miniştrilor, ai preşedinţilor, pe care îi trimit peste tot şi care doar încasează bani, fără să înţeleagă fenomenul. Nu poţi fi în CA şi la Hidroelectrica şi la Loterie şi la gaze şi la AVAS, peste tot. Clientela politică se mută de la o companie la alta şi toate firmele de stat sunt în faliment. Cei din CA şi din AGA vin cu lecţia învăţată de la minister, unde li se spune să nu aprobe nimic. Chiar dacă se schimbă membrii CA, din când în când, toţi primesc aceleaşi directive. Sistemul este prost gândit. Dacă statul vede că o companie de stat a dat faliment, altă companie la fel, a dat şi a treia faliment, şi a patra, ar trebui să se oprească şi să schimbe sistemul, care este putred. Cu tipul de CA din prezent, directorul general nu poate lua nicio decizie, eventual să dea portarul afară.

Reporter: Deci aţi avut un plan de salvare a companiei, care nu a fost aprobat în CA...

Sorin Constantinescu: Din octombrie, de când am făcut un raport clar, nici până acum nu s-a aprobat nimic, nici în CA, nici în AGA, iar contractele cu grecii merg în continuare. Nu ne-au aprobat planul pentru că nu înţelegeau cum se poate ca fără bani să poţi aduce bani. Nu înţelegeau fenomenul, care era atât de simplu - furnizorii veneau cu echipamentul, noi puneam spaţiile şi împărţeam banii din încasări. Nu era niciun risc pentru statul român, ris-cul era zero.

Reporter: La Ministerul Finanţelor Publice aţi încercat să vorbiţi?

Sorin Constantinescu: Cât am stat noi la Loterie nu am fost primiţi nici măcar cinci minute de ministrul de finanţe, am trimis zeci de scrisori că suntem în dezastru, că avem planuri, că CA şi AGA nu ne lasă, nu am primit niciodată niciun răspuns. Am făcut un calcul pentru rezilierea contractului cu grecii. Ne costa 40 de milioane de euro, dar recuperam banii în şase luni. Le-am spus şi asta şi nimic. E clar că la mijloc sunt interesele unor persoane.

Reporter: Procedura de selecţie a managementului privat în ce stadiu se află?

Sorin Constantinescu: Managementul privat este o altă poveste. Vara trecută, Loteria avea un buget de 144.000 de lei pe care să-i dea unei firme pentru selectarea managementului privat. Au venit mai multe companii, iar o firmă româ-nească - "Quest Advisors" - a zis că prestează serviciile cu 40.000 de lei. Ni s-a părut imediat suspect, dar conform legii noastre proaste câştigă societatea care are preţul cel mai mic. I-am acceptat pe ei şi a doua zi au venit cei din CA să facă criteriile de selecţie. În locul reprezentanţilor "Quest Advisors" a venit un avocat de la "Boştină & Asociaţii", acelaşi care venea cu grecii să ne oblige să prelungim contractele. Ne-a spus că a subcontractat serviciile de selecţie. Adică, este şi avocatul grecilor şi selectează şi managerul privat...

De asemenea, au făcut nişte criterii care exclud din start aproape pe oricine. Unul dintre aceste criterii este ca participanţii să aibă trei ani de experienţă într-o poziţie de conducere la Loteria Naţională. După ce a fost întocmită lista scurtă, s-a format un comitet, tot din membrii CA, că ei sunt peste tot, să nu se poată întâmpla ceva care "nu trebuie". În loc să facă nişte criterii clare de selecţie şi nişte întrebări standard, au deschis plicurile fără să facă acest lucru. Acum, după ce se cunosc candidaţii, nu mai pot formula criteriile de selecţie, pentru că întrebările şi criteriile respective ar putea fi făcute după profilul unuia dintre candidaţi. Au fost făcute tot felul de contestaţii şi s-au blocat. Şi-au dat cu stângul în dreptul, tot din cauza incompetenţei.

Reporter: Despre domnul Adrian Manolache, actualul director general al Loteriei Române, ce ne puteţi spune?

Sorin Constantinescu: Adrian Manolache este pus provizoriu la conducerea Loteriei. A ieşit MFP cu un comunicat că Dan Ghiţă a fost demis pentru "management defectuos", dar el nu a fost lăsat să facă niciun management, i-au blocat toate proiectele. Şi Manolache are aceeaşi problemă ca şi Ghiţă şi, dacă va crăpa serverul zilele următoare, toată vina va cădea pe domnul Manolache - se va spune că a băgat Loteria în faliment.

Reporter: Dumneavoastră cum aţi plecat din companie?

Sorin Constantinescu: Eu am plecat imediat când am văzut că nu am fost lăsat să fac ce vreau. Mi-am dat demisia în ianuarie. Nu trebuia decât să mă lase să aduc furnizorii care să-şi pună aparatele acolo şi, din a doua zi, să facem bani. Nu exista nicio şansă să nu meargă.

Reporter: Mulţumesc!