PRIN COSTUL RIDICAT AL FINANŢĂRII STATULUI Lucian Isar: "Isărescu pune presiune pe politicieni şi sprijină bancherii"

Ministerul Finanţelor a vândut, ieri, obligaţiuni de stat în valoare de 600 milioane de lei (133,5 milioane euro) scadente în 26 februarie 2020, în linie cu nivelul programat, pentru care băncile primesc un randament mediu anual de 2,20%, în creştere sensibilă faţă de ultima licitaţie pentru aceeaşi scadenţă, din ianuarie, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La licitaţia precedentă din cadrul aceleiaşi emisiuni de titluri, din 12-13 ianuarie, randamentul mediu obţinut de bănci a fost de 2,05% pe an până la scadenţă, iar randamentul maxim - de 2,07%.

Ieri, la redeschiderea emisiunii, băncile au obţinut un randament mediu anual de 2,20%, iar randamentul maxim acceptat de stat a fost de 2,21%, potrivit News.ro.

Cele opt bănci participante la licitaţie au oferit, ieri, 1,58 miliarde lei, de două ori şi jumătate peste suma cerută de stat, însă Ministerul Finanţelor a preferat să împrumute doar suma programată. Obligaţiunile emise de către stat au o rată a cuponului de 2,25%. Dobânzile la care se împrumută statul român sunt în urcare semnificativă în ultimele luni, după ce au atins un nivel minim istoric în prima parte a anului trecut.

Despre faptul că ne împrumutăm de la bănci din ce în ce mai scump, fostul bancher Lucian Isar ne-a declarat: "România are monedă naţională şi independenţă de politică monetară şi de credit. Cu toate acestea observăm o creştere a costului de finanţare a datoriei publice, deşi indicatorii economici sunt pe o traiectorie de îmbunătăţire.

Mai mult, o altă ciudăţenie, explicabilă, este aceea că prima de risc la împrumuturile statului în moneda naţională este mai mare decât în cazul unor state cu indicatori şi perspective semnificativ mai proaste decât România.

Pentru nivelul în creştere a dobânzii la care se finanţează statul român în moneda proprie sunt două clase de explicaţii care se potenţează reciproc. În primul rând, Isărescu foloseşte costul ridicat al finanţării statului ca presiune pe politicieni, dar şi la contraprestaţie pentru sprijinirea bancherilor comerciali.

Pe lângă mişcarea cursului, creşterea dobânzilor pune presiune pe politicieni atât din perspectiva presiunii induse asupra electorilor, precum şi din diminuarea spaţiului fiscal (costul mare cu dobânzile mănâncă mai mult din veniturile bugetare ce ar putea fi direcţionate către alte scopuri).

Nivelul dobânzii de intervenţie, al rezervelor minime şi semnalizarea unei viitoare creşteri a dobânzilor face că dobânda la obligaţiunile statului să fie în creştere de când Isărescu renegociază cu majoritatea parlamentară.

Angajarea fetei lui Florin Iordache în BNR, cum susţine presa, nu face parte din negocierea lui Isărescu cu majoritatea parlamentară, ci punctual din negocierea acestuia pentru aprobarea Ordonanţei 13. Cu majoritatea parlamentară se negociază pe curs, dobânzi, rezerve minune şi condiţii de creditare, elemente importante pentru activitatea economică din 2017.

În al doilea rând, managementul trezoreriei statului este unul aproximativ. Cu un buffer semnificativ de trezorerie, cu plasamente de miliarde ale băncilor comerciale la BNR în operaţiuni O/N este o surpriză negativă aceea că trezoreria statului acceptă dobânzi în creştere".

Ministerul Finanţelor şi-a propus pentru februarie 2017 să împrumute de pe piaţa internă 3,9 miliarde lei, din care 1,8 miliard de lei prin certificate de trezorerie, iar 2,1 miliarde lei prin emisiuni de obligaţiuni, la care s-ar putea adăuga câteva sute de milioane de lei prin licitaţii suplimentare. Pentru ianuarie 2017, Finanţele anunţaseră un calendar de împrumuturi de 3,4 miliarde lei, dar a luat efectiv cu împrumut doar 3,1 miliarde lei.