PRIN UTILIZAREA UNEI INVENŢII 100% ROMÂNEŞTI Spitalele din ţara noastră pot steriliza deşeurile medicale periculoase în condiţii non-toxice

Inovaţia românească prezentată de ziarul BURSA în anul 2015 privind o nouă tehnologie şi un aparat pentru sterilizarea deşeurilor medicale periculoase a parcurs toate etapele de certificare şi recunoaştere a conformităţii cu legislaţia în vigoare, potrivit iniţiatorilor acestui proiect. Etapele au fost necesare pentru ca aparatul pentru sterilizarea deşeurilor medicale să poată fi folosit efectiv în spitalele din România.

Inovaţia tehnologică presupune sterilizarea deşeurilor medicale periculoase (clasificate cu codurile 18 01 01 deşeuri înţepătoare tăietoare şi 18 01 03' deşeuri infecţioase) cu ajutorul acţiunii combinate a microundelor şi a ozonului - care este produs în timpul procesului şi distrus până la sfârşitul acestuia -, fiind concepută să funcţioneze în condiţii non-toxice, la costuri reduse, potrivit declaraţiilor specialiştilor.

După finalizarea procedurii de brevetare şi acordarea, la începutul acestui an, a brevetului de invenţie de către OSIM, inventatorii, în baza testărilor privind eficacitatea procesului de sterilizare, efectuate şi confirmate de laboratoare de specialitate, au urmat procedura de certificare a aparatului pentru sterilizarea deşeurilor medicale în cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

În luna iulie, INSP a emis un referat tehnic de evaluare, prin care este confirmată eficienţa aparatului pentru sterilizarea deşeurilor medicale periculoase, precum şi conformitatea cu prevederile legale în domeniu, potrivit inventatorilor, care susţin că această certificare permite utilizarea aparatului în unităţile medicale care generează deşeuri de natură medicală, aflate pe teritoriul României.

Inventatorii ne-au spus: "Aparatul nu generează substanţe toxice pentru mediu, iar costurile de procesare sunt reduse cu până la 50% faţă de tehnologiile şi echipamentele convenţionale. Timpul de procesare va fi redus cu peste 50% faţă de tehnologiile şi echipamentele convenţionale. Procesul de sterilizare a deşeurilor periculoase se realizează astfel încât să nu producă modificări chimice, neavând loc procese de piroliză sau de combustie.

Procesarea mecanică prin mărunţire a deşeurilor medicale se realizează în acelaşi timp cu procesul de sterilizare, respectiv în interiorul aceluiaşi aparat de sterilizare a deşeurilor medicale, ciclul de procesare complet generând astfel deşeuri sterilizate şi nepericuloase, care sunt ulterior compactate prin tehnici existente. Conform experimentelor, ciclul întreg de procesare, inclusiv încărcarea şi descărcarea deşeurilor, poate dura, de exemplu, aproximativ 30 minute. Procesul de sterilizare distruge agenţii patogeni atât sub formă vegetativă, cât şi sub formă de spori, asigurând minimum nivelul IV de sterilizare, cel mai înalt nivel de sterilizare specificat în Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr. 1279/2012 (privind aprobarea Criteriilor de evaluare, a condiţiilor de funcţionare şi monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase).

Spre deosebire de majoritatea echipamentelor existente, noul aparat de sterilizare a deşeurilor medicale necesită resurse reduse pentru funcţionarea corespunzătoare, fiind suficientă doar conectarea la energia electrică, nefiind necesare apă, canalizare, gaze, generatoare de abur sau alte utilităţi.

Nu există emisii în mediu precum apă uzată, încărcare microbiologică a aerului sau miros, iar gradul de reducere a volumului de deşeuri în timpul procesării este de minimum 80% (prin mărunţire); compactarea ulterioară cu ajutorul tehnicilor existente permiţând, de asemenea, o altă reducere semnificativă a volumului respectiv. Deşeurile rezultate sunt nepericuloase şi de nerecunoscut".

Aparatul de sterilizare a deşeurilor medicale este conceput ca să fie operat atât semi-automat, cât şi complet automat, în funcţie de necesităţi, pentru a permite siguranţa şi protecţia personalului operator.

De asemenea, aparatul permite procesarea deşeurilor medicale direct în ambajalele în care au fost sigilate de către unităţile din domeniul medical, care generează deşeuri medicale.

Având în vedere noutatea şi unicitatea tehnologiei la nivel mondial, însemnând inclusiv depăşirea standardelor existente în domeniul sterilizării deşeurilor medicale periculoase, inventatorii au considerat că este necesară elaborarea unui nou standard privind procesele de sterilizare a deşeurilor medicale în România. Aceştia au spus: "Un astfel de demers vine, de altfel, în întâmpinarea obiectivelor Comisiei Europene, care încurajează elaborarea de noi standarde pe baza unor tehnologii noi şi brevetate. În acest sens, Organismul Naţional de Standardizare din România (ASRO) a primit solicitarea privind elaborarea unui nou standard naţional privind sterilizarea deşeurilor medicale periculoase. Procesul de elaborare a standardului este estimat să se încheie la sfârşitul anului curent, cel târziu începutul anului viitor.

Atât certificarea aparatului pentru sterilizarea deşeurilor medicale periculoase, cât şi iniţierea elaborării unui nou standard au coincis cu lansarea dezbatererii publice în vederea adoptării prin Hotărâre de Guvern a Strategiei şi Planului naţional de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale, act normativ care are rolul să transpună în legislaţia din România principiile elaborate de Uniunea Europenă privind protecţia mediului şi managementul deşeurilor medicale.

Conform proiectului de hotărâre care s-a aflat în dezbatere publică până în luna iunie, se urmăreşte utilizarea cu prioritate a tehnologiilor alternative (non-incinerante) pentru neutralizarea deşeurilor medicale, eficiente şi prietenoase cu mediul şi, de asemenea, neutralizarea deşeurilor medicale cât mai aproape de locul generării acestora. Astfel, printre ţintele acestui act normativ, ca urmare a implementării strategiei naţionale privind deşeurile medicale, se urmăreşte: «utilizarea de metode de neutralizare cu impact minim asupra mediului: decontaminarea termică la temperaturi scăzute, asociată cu mărunţirea deşeurilor», «managementul deşeurilor medicale rezultate din activităţi medicale prin dotarea spitalelor publice cu instalaţii de neutralizare pentru deşeurile medicale periculoase» şi «reducerea costurilor asociate gestionării deşeurilor»".

În opinia iniţiatorilor acestei invenţii, situaţia din România privind tratarea şi eliminarea finală a deşeurilor medicale ar trebui să sufere o schimbare majoră, având în vedere că datele statistice prezentate în acest act normativ indică faptul că cea mai mare pondere (aproximativ 64%) a unităţilor sanitare folosesc exclusiv incinerarea ca să trateze-elimine deşeurile medicale, impactul asupra mediului fiind astfel semnificativ, şi doar 7% dintre acestea folosesc exclusiv metode alternative de tratare a deşeurilor medicale.

În ceea ce priveşte cantitatea anuală de deşeuri rezultate din activitatea medicală, în anul 2014 a fost raportată, potrivit informaţiilor transmise de iniţiatorii proiectului, o cantitate totală de 14.441 tone/an, generată de unităţile sanitare cu paturi publice şi private din România, cantitatea totală de deşeuri periculoase fiind de 8.946 tone/an. Dintre deşeurile periculoase, cea mai mare pondere o au deşeurile infecţioase (aproximativ 43%/an, respectiv 4.000 tone/an), deşeurile anatomo-patogenice (circa 10%/an, respectiv 1.000 tone/an) şi deşeurile înţepătoare-tăietoare (în jur de 6%/an, respectiv 500 tone/an).

Inventatorii arată: "Dincolo de reglementarea corespunzătoare a gestionării deşeurilor medicale la nivel naţional, care se va produce în urma adoptării prin Hotărâre de Guvern a Strategiei şi Planului naţional de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, acest act normativ necesită implementarea cât mai rapidă pentru a se evita posibilitatea declanşării de către Comisia Europeană, prin organismele abilitate, a procedurii de infringement împotriva României pentru nerespectarea obligaţiilor asumate ca stat membru al Uniunii Europene.

Soluţiile tehnologice în domeniul gestionării şi tratării deşeurilor medicale, şi nu numai, pot facilita creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei şi pot reduce riscurile asociate unor domenii cu potenţial de risc asupra sănătăţii şi a mediului. Totodată, reglementarea fermă prin legislaţie corespunzătoare şi aplicarea acesteia cresc încrederea în calitatea activităţilor specifice unor domenii sensibile, precum cel al gestionării deşeurilor, indiferent de natura acestora".

Tehnologia pentru sterilizarea deşeurilor medicale a fost concepută pentru a permite utilizarea la scară industrială, respectiv construirea unor aparate care să funcţioneze eficient la scară industrială, conform parametrilor tehnologiei. Inovaţia a fost finanţată în totalitate din fondurile proprii ale inventatorilor.