PRINCIPIUL VASELOR COMUNICANTE Autohtonii migrează spre Vest, din Est sosesc noi cetăţeni

Cifrele legate de numărul mare de cetăţeni ai acestei ţări care aleg să trăiască peste hotare au produs rumoare. S-a vorbit de o depopulare galopantă cu consecinţe dezastruoase, inclusiv economice. Conform cifrelor oficiale, lucrurile nu sunt atât de alarmante.

Un studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că sunt 3.400.000 de români în Diaspora, fiind unul dintre cele mai mari procente pentru o ţară care nu a fost afectată de conflicte armate. Ca număr de locuitori, ţara noastră este pe locul şapte în Uniunea Europeană, iar la nivelul scăderii populaţiei, Croaţia, Bulgaria, Letonia şi Lituania au înregistrat scăderi mai mari decât noi, protrivit datelor Eurostat. În 2016, conform cifrelor oficiale, nu mai puţin de 9,7 români au plecat din ţară în fiecare oră, în total 85.000 cetăţeni ai acestei ţări au ales să-şi ducă viaţa în altă ţară, majoritatea în Europa de Vest. În linii mari, la fel au stat lucrurile şi în 2017, existând o constanţă în acest sens în ultima jumătate de deceniu. Trebuie spus că un număr mic renunţă la cetăţenia română, puţin peste 1000 pe an, conform datelor Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Marea majoritate declară că pleacă doar temporar, să strângă ceva bani pe care să-i folosească în diverse scopuri (construirea unei locuinţe, studiile copiilor, deschiderea unei afaceri) la revenirea în ţară. Problema mare este legată de dispariţia forţei de muncă, dar sociologii cred că stimularea natalităţii şi deschiderea graniţelor pentru străinii care vor să muncească aici ar putea fi soluţii pentru a acoperi deficitul. De altfel, în ultimii trei ani tot mai mulţi muncitori străini, de ordinul zecilor de mii, în special din Asia (China, Pakistan, Vietnam, Filipine), lucrează cu contracte pe perioadă determinată în ţara noastră.

Se vorbeşte însă mult mai puţin de numărul noilor cetăţeni români. Spre exemplu în 2016 au fost înregistrate 115.217 dosare de obţinerea cetăţeniei, 96.787 au fost analizate şi 81.050 au fost aprobate, 6.129 de certificate de cetăţenie fiind emise în ţara noastră, mult mai multe fiind eliberate în locul unde a fost depus jurământul, acolo unde respectivul solicitant are domiciliu (Moldova, Israel, Ucraina...). Potrivit bilanţului activităţii Autorităţii Naţionale Pentru Cetăţenie, numărul de cereri aprobate prin ordin al preşedintelui ANC în ultimii şapte ani este următorul: 46.975 (2010), 87.067 (2011), 77.267 (2012), 69.072 (2013), 68.059 (2014), 55.305 (2015), 81.050 (2016).

Cele mai multe cereri vin din partea cetăţenilor moldoveni, pe partea de redobândire a cetăţeniei, urmaţi de israelieni, iar pe palierul de naturalizare sunt solicitări venite din partea străinilor din ţările arabe, dar sunt şi din Europa (Albania, Serbia, Macedonia, Germania, Franţa). Pe redobândirea cetăţeniei cei mai mulţi solicitanţi sunt din Republica Moldova, undeva spre 90%.