"Prioritatea mea este ca ţara noastră să nu se destrame"

Reporter: Ce ne puteţi spune despre Alianţa Noastră?

Marian Munteanu: România are nevoie de soluţii practice urgente, susţinute cu cinste, competenţă şi patriotism. Alianţa Noastră se sprijină pe experienţa multor asociaţii şi organizaţii civice care au depus un efort real pentru a reprezenta interesele societăţii româneşti. Demersul meu a fost să aduc împreună aceste energii într-o structură unitară şi puternică şi să ofer adevăratei societăţi civile din ţara aceasta posibilitatea unei exprimări politice.

Reporter: Cum aţi ales numele acestei formaţiuni?

Marian Munteanu: M-am gândit la un nume care să reflecte dimensiunea patriotică, fraternă, a acestei iniţiative, în condiţiile în care propun o alternativă constructivă la actualul angrenaj politic.

Reporter: Cine conduce Alianţa?

În luna septembrie vom avea alegeri interne pentru desemnarea echipei de conducere. În acest moment, preşedintele Consiliului Director (provizoriu) al Alianţei Noastre este domnul Ciprian Nastasiu [n.red.: Avocatul Ciprian Nastasiu a fost procuror DIICOT, cel care în perioada 2005 - 2007 a instrumentat dosarele Omar Hayssam, Rompetrol etc.].

Reporter: Cum l-aţi cunoscut pe Ciprian Nastasiu?

Marian Munteanu: În studenţie. Ciprian Nastasiu a fost unul din liderii proeminenţi ai Ligii Studenţilor din anii 1989-1991, reprezentant al Facultăţii de Drept şi organizator deosebit de activ al acţiunilor democratice, pro euro-atlantice, ale societăţii civile româneşti. Cariera sa de magistrat nu i-a îngăduit, vreme de mai mulţi ani, să se implice în activităţi civice sau politice. Ca avocat, însă, a revenit în ultimii ani în viaţa cetăţii şi sunt convins că experienţa şi înalta sa pregătire profesională ne vor fi de mare ajutor.

Reporter: Alianţa Noastră este o formaţiune de dreapta sau de stânga?

Marian Munteanu: Alianţa propune o doctrină a patriotismului competent. În România nu avem configurate serios construcţii doctrinare de stânga sau de dreapta. Întâi de toate avem nevoie de loialitate faţă de statul şi poporul român şi nu de iluzia unei poziţionări declarative de-a dreapta sau de-a stânga spectrului politic. Am gândit Alianţa Noastră ca o formaţiune cooperantă din punct de vedere instituţional, pentru că societatea are nevoie de o transformare serioasă, însă fără zguduiri inutile ale instituţiilor care formează arhitectura statului nostru.

Reporter: Care sunt interesele statului şi ale poporului român?

Marian Munteanu: Menţinerea unităţii naţionale, vindecarea rănilor aşa-zisei "tranziţii" şi aşezarea ţării pe un traseu al dezvoltării, în condiţii de suveranitate reală, independenţă şi bunăstare. În acest moment riscăm procese periculoase, de destructurare, atât din punctul de vedere al stabilităţii economice, sociale cât şi pe plan moral, spiritual. Este un fenomen foarte grav, care trebuie cât mai rapid oprit şi înlocuit cu o reconstrucţie serioasă a instituţiilor statului şi relansarea economiei româneşti.

Reporter: În ce domenii acest proces de destructurare este mai grav?

Marian Munteanu: Peste tot sunt probleme mari. Asistăm la distrugerea capitalului românesc, înstrăinarea terenurilor şi resurselor, izgonirea românilor, degradarea stării de sănătate a oamenilor, dezmăţul birocratic, agresiunile anti-creştine ş.a.m.d. Personal, privesc cu multă îngrijorare situaţia din educaţie, starea morală a populaţiei, nivelul de încredere în ţara aceasta şi în instituţiile ei, care este periculos de scăzut. Sunt oameni în toate zonele politice care, fără îndoială, au sesizat aceste pericole dar, după cum se vede, nu au reuşit să rezolve mare lucru. De aceea, avem nevoie în parlament de o altă viziune, de o echipă care să dea o nouă direcţie atât activităţii parlamentare, cât şi noului executiv.

Reporter: Cât preconizaţi că va obţine Alianţa Noastră la alegerile din toamnă?

Marian Munteanu: Asta vor hotărî cetăţenii României. Eu îmi propun un rezultat realist, care să ne îngăduie o contribuţie semnificativă la decizii în statul român.

Reporter: Observ că nu v-a demoralizat faptul că, la alegerile locale, PNL şi-a retras sprijinul pentru candidatura dumneavoastră. la Primăria Capitalei.

Marian Munteanu: A fost eşecul unui partid care nu a rezistat unei duble presiuni: cea a adversarilor politici şi cea a unor dizidenţe şi trădări interne. Eu regret că bucureştenii au fost puşi în imposibilitatea de a vota un altfel de proiect decât cele de până acum, un proiect în folosul lor şi împotriva jefuitorilor banului public. Campania derulată împotriva mea nu a conţinut nici o critică la adresa programului meu, ci doar denigrări şi aberaţii. Denigratorii erau pur şi simplu disperaţi ca nu cumva să ajung să candidez. Din păcate, PNL nu a făcut faţă presiunilor şi a cedat.

Reporter: Credeţi că PNL ar putea avea soarta CDR, de dezintegrare?

Marian Munteanu: Dacă nu vor lua măsuri drastice, de reorganizare internă, vor fi, probabil, probleme destul de mari. Dar alegătorii vor avea ultimul cuvânt.

Reporter: Cu cine aţi prefera să faceţi alianţe?

Marian Munteanu: Noi vom vota şi vom susţine în Parlament acele iniţiative care corespund obiectivelor noastre. Vom fi loiali alegătorilor noştri. În cazul în care nu vor putea fi formate majorităţi în sprijinul acestor iniţiative, vom face o opoziţie activă şi răspicată. E prematur să discutăm acum de alianţe.

Reporter: Cine este electoratul Alianţei Noastre?

Marian Munteanu: Ne adresăm tuturor oamenilor care îşi iubesc ţara şi au înţeles că actualul sistem politic nu e capabil să ne rezolve problemele. Compatrioţii noştri vor decide în ce măsură se vor regăsi în soluţiile propuse de noi.

Reporter: Cine sunt personalităţile care vor face parte din Alianţa Noastră?

Marian Munteanu: Mai avem câteva săptămâni până vom finaliza prima etapă de structurare. Atunci ne vom putea prezenta cu o echipă reprezentativă. Ţinând cont de profilul ziarului dumneavoastră, vă pot dezvălui că programul nostru economic va fi întocmit de un grup de experţi coordonat de domnul profesor Mircea Coşea. Sunt mai multe persoane care s-au pronunţat public şi s-au alăturat Alianţei, dar vrem să încheiem acest proces pentru a-i prezenta pe toţi ca o formulă de echipă.

Reporter: Cam când?

Marian Munteanu: Luna viitoare. Sunt câteva personalităţi consacrate, oameni cunoscuţi, dar sunt şi mulţi oameni cu bune rezultate profesionale, însă mai puţin vizibili în acest moment. Nu vom face o politică bazată pe vedetism, ci pe realizări efective. Ne interesează ca aceşti oameni să poată contribui cu soluţii concrete, nu doar cu declaraţii publice.

Reporter: Va face parte Călin Georgescu din Alianţa Noastră?

Marian Munteanu: De mai bine de un an de zile m-am întâlnit cu mulţi profesionişti, pentru a identifica soluţiile optime pentru România. Am avut câteva discuţii şi cu domnul Călin Georgescu, constatând împreună că sunt aspecte importante în care viziunile noastre converg. Vom vedea, în perioada următoare, care este disponibilitatea diferiţilor specialişti de a-şi asuma o răspundere politică efectivă, alăturându-se echipei pe care o construim.

Reporter: Cum este starea ţării după 26 de ani de la Revoluţie?

Marian Munteanu: Dramatică.

Reporter: Se mai poate face ceva?

Marian Munteanu: Da, dar nu va fi uşor. Ştiu că toată lumea se avântă în promisiuni, însă proiectul nostru de ţară se bazează pe multă muncă şi pe obiective realiste.

Reporter: Dacă intraţi în Parlament, care este obiectivul Alianţei Noastre pentru următorii patru ani?

Marian Munteanu: Primele lucruri pe care le vom susţine vizează oprirea înstrăinării abuzive şi necontrolate a terenurilor agricole, relansarea unor obiective economice şi un audit serios pentru a vedea ce anume poate fi recuperat, relansarea unui proces de revitalizare a economiei naţionale, de sprijinire a capitalului românesc. Ne vom lupta pentru un sistem educaţional care să asigure o bună pregătire copiilor noştri, vom apăra valorile care compun identitatea noastră, modul nostru de viaţă, spiritualitatea creştină, credinţa, tradiţiile, cultura naţională.

Reporter: Ce înseamnă identitatea naţională? Ce înseamnă să fii român?

Marian Munteanu: Formula noastră identitară este rezultatul unor îndelungate acumulări şi experienţe de viaţă, culturale şi spirituale în care ne regăsim pe acest pământ. Pentru noi este vital să ne păstrăm modul de viaţă, respectul faţă de istorie şi tradiţii, aşa cum au fost apărate şi păstrate în familiile şi comunităţile noastre dintotdeauna. Cei care ni se opun, lucrează - conştient sau nu - în slujba celor pe care îi deranjează că suntem proprietari ai acestui spaţiu şi vor să ne reducă la statutul de colonie, cu o populaţie aservită, incapabilă să-şi administreze viaţa în mod independent.

Intenţia unora este ca România să rămână o piaţă de desfacere pentru produse scumpe şi de slabă calitate, furnizoare de muncă prost plătită şi, bineînţeles, cu o populaţie dispusă să-şi lase înstrăinate resursele.

Acest proces trebuie oprit, şi început altul, pozitiv de astă dată, de refacere a demnităţii româneşti.

Reporter: Mai avem şanse să ne păstrăm valorile româneşti, în contextul europenizării?

Marian Munteanu: Uniunea Europeană va fi un proiect de succes numai în măsura în care va respecta identitatea naţională a tuturor popoarelor care o compun. Nu mi se pare viabilă o Uniune Europeană formată din grupuri şi indivizi în devălmăşie. UE trebuie să respecte identitatea, demnitatea fiecărui stat membru, a popoarelor din care este compusă şi, evident, a intereselor tuturor cetăţenilor europeni. Dacă forţele care domină azi Europa vor continua să considere că există ţări europene "privilegiate", care decid totul în numele tuturor, şi unele "de categoria a doua", acest proiect nu va avea un viitor.

Reporter: Credeţi ca UE se va destrama?

Marian Munteanu: Nu putem şti. Prioritatea noastră este să nu se destrame România.

Reporter: Cine sunt oamenii pe care i-aţi deranjat sau îi deranjaţi?

Marian Munteanu: Sunt oameni care au interese de mai multe feluri, şi economice şi politice. Candidatura mea, fără îndoială, nu a convenit celor care doreau să păcălească electoratul, prin diverse formule înşelătoare: politicieni expiraţi, propagandişti slugarnici şi câteva ONG-uri modeste, dar foarte vocale şi agitate (când spun modeste, mă refer la activitatea în folosul României, şi nu la bugetele şi finanţările din diferite surse). Mi s-a părut chiar amuzant să aud din gura unor asemenea mercenari lipsiţi de ruşine că eu n-am avut nici o activitate în societatea civilă românească.

Reporter: Vă consideraţi o ţintă a acelei propagande?

Marian Munteanu: Oricine se opune distrugerii României, oricine apără valorile şi drepturile noastre în această ţară este o ţintă, desigur. De mine, în mod cert, le e frică. Au şi motive, căci denigratorii ştiu bine că nu mă intimidează agitaţia lor propagandistică.

Reporter: Nu vă e teamă că şi în noiembrie se va întâmpla la fel?

Marian Munteanu: Sigur că vor ataca în continuare. Deşi eu zic că acţiunile în instanţă pe care le-am anunţat deja le vor mai domoli avântul.

Reporter: Câte acţiuni în instanţă aveţi în momentul acesta?

Marian Munteanu: Cred că o să mă limitez, deocamdată, la un "buchet" de 7-8 personaje reprezentative, care au excelat în minciună şi calomnie. Dacă va fi necesar, voi continua şi cu alţii. E nevoie de o igienizare a vieţii publice şi avem cu toţii obligaţia civică să sprijinim acest demers.

Reporter: Le veţi cere bani ca daune morale?

Marian Munteanu: Desigur. Întotdeauna e nevoie de fonduri pentru activităţile caritabile şi pentru susţinerea societăţii civile. Cea adevărată, nu butaforiile propagandistice.

Reporter: Din ce trăieşte Marian Munteanu?

Marian Munteanu: Până acum, din activităţile economice create de mine şi din consultanţă. Sunt sigur că voi găsi soluţii şi în viitor, mai am destui ani până la pensie. Sunt domenii în care deţin o expertiză semnificativă şi în care pot activa, zic eu, mulţumitor.

Reporter: Cum aţi fost primit în ţară?

Marian Munteanu: Am fost primit cu foarte multă încredere de către grupuri semnificative de oameni serioşi şi patrioţi, cu care am avut discuţii despre dezvoltarea Alianţei Noastre.

Reporter: Ce părere aveţi despre proiectul "România competitivă", lansat recent de premierul Dacian Cioloş?

Marian Munteanu: Mi-e teamă că este un document redactat oarecum în grabă, superficial. Bănuiesc că va suferi corecţii, adăugiri şi modificări substanţiale. M-am uitat peste el, cred că este vorba mai mult de o provocare la dezbatere.

Reporter: Aţi colaborat cu Securitatea?

Marian Munteanu: Dimpotrivă. În anii 1984-1989, organele de resort ale statului comunist m-au supus unor anchete, interogatorii, acuzaţii, presiuni. Am trecut cu bine peste acele încercări şi chiar am reuşit să desfăşor activităţi destul de semnificative în clandestinitate. Documentele din arhive dovedesc acest lucru, fără putinţă de tăgadă. În plus, eficienţa acelor activităţi a fost, cred, evidentă, încă din 1989, când în doar câteva zile am putut înfiinţa, alături de colegii mei, Liga Studenţilor - cea mai puternică organizaţie civică democratică a anilor 1989-1991.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre presupusul angajament de la Securitate publicat în presă?

Marian Munteanu: Păi, chiar presa a dezvăluit că acuzaţiile denigratorilor de la ziarul "Adevărul" sunt pur şi simplu mincinoase. Cotidianul.ro a publicat presupusul angajament, unde se vede limpede că aşa-zisa mea semnătură este un fals ordinar, nu este nevoie să fii mare expert ca să-ţi dai seama de acest lucru. În plus, au publicat numeroase documente din dosarele CNSAS de unde rezultă clar că eram anchetat şi hărţuit de securitate.

Sunt convins că afirmaţiile mele vor fi susţinute chiar şi de Colegiul CNSAS, căci acesta e adevărul. Aştept răspunsul de la dânşii de vreo 12 ani, de când am făcut cerere, potrivit legii, să mi se confirme că nu am colaborat cu Securitatea. Să se confirme public, căci cei apropiaţi îmi cunosc bine activitatea din rezistenţa anticomunistă.

Reporter: De ce credeţi că durează de 12 ani?

Marian Munteanu: Dacă aş fi răutăcios, aş putea spune că cineva a aşteptat... alegerile [râde]. Arunci, aşa, o aiureală în presă, şi gata. Un proces durează, iar în campania electorală trebuie să stai să tot dai explicaţii. Degeaba câştigi după câţiva ani, între timp alegerile au trecut... Dar nu fac nimănui proces de intenţie, aştept doar, răbdător, nişte răspunsuri. Le-am sesizat distinşilor membri ai Colegiului CNSAS unele aspecte destul de stranii privind activitatea unor funcţionari din această instituţie şi sper să ia măsurile care se impun. Sunt destul de multe semne că pe acolo se petrec lucruri nelalocul lor.

Reporter: Lipsa unui răspuns din partea CNSAS vă aduce multe prejudicii.

Marian Munteanu: Evident. E posibil ca unii funcţionari să aducă grave deservicii CNSAS, decredibilizând o instituţie a statului român, ceea ce e foarte grav. Colegiul CNSAS va trebui, cred, să facă lumină, printr-o serioasă anchetă internă, şi sancţionându-i drastic pe cei care pun la cale asemenea mârşăvii. Acreditarea unor pseudo-cercetători, manipularea unor documente, antepronunţarea publică a unor angajaţi cu funcţii de răspundere - iată abateri care vor trebui investigate şi sancţionate. În lipsa acestor măsuri, CNSAS riscă să fie perceput ca un instrument de propagandă, aflat sub influenţa unor forţe exterioare instituţiei.

Oamenii serioşi pot constata faptele clare: un cetăţean este lăsat să aştepte 12 ani şi cererea sa legitimă nu primeşte nici un răspuns, dar când sună goarna anumitor ong-uri apar brusc "cercetători" şi sunt manipulate public documente falsificate. Eu sper că cei mai mulţi oameni vor înţelege lucrătura dar, probabil, unii vor putea fi păcăliţi în acest fel. Asta e viaţa.

Mă aştept să fiu atacat şi în campania din toamnă, în condiţiile în care atacurile din primăvară au fost de o sălbăticie nemaiîntâlnită. N-am absolut nici o emoţie pentru că ştiu ce am făcut în viaţa mea şi ce n-am făcut.

Reporter: Deci n-aţi colaborat cu Securitatea şi nici cu serviciile de informaţii de după Revoluţie.

Marian Munteanu: Dimpotrivă. Ideea de poliţie politică mi-a repugnat şi înainte şi după 1989. Actualmente, ca orice cetăţean, sunt interesat ca instituţiile statului român să funcţioneze corect, în deplină legalitate. Noi avem nevoie, mai ales în calitate de membru NATO, de un sistem de apărare bine pus la punct, dar, atenţie, cu respectarea desăvârşită a legalităţii şi a drepturilor omului.

Reporter: Care sunt relaţiile pe care le aveţi cu Virgil Măgureanu, fostul şef SRI?

Marian Munteanu: Nu am nici un fel de relaţii cu domnia sa.

Reporter: Dar în anul 2000?

Marian Munteanu: Nici în anul 2000 nu am apucat să am mari relaţii, pentru că nici domnul Măgureanu şi nici domnul Tabără [n.red.: Valeriu Tabără, fost preşedinte PUNR, ulterior ministru PD în guvernul Boc] nu au susţinut proiectul propus de mine - acela de a opri revenirea la putere a echipei Iliescu şi blocarea privatizărilor frauduloase. Probabil că nu au crezut că aşa ceva e posibil, nu ştiu, căci nu am avut ocazia să discutăm despre asta. Se înjgheba atunci o alianţă politică. Liderii câtorva partide, care s-au arătat iniţial interesaţi, nu au fost până la urmă de acord cu viziunea mea şi cu propunerile mele. Asta a fost tot, nu am candidat şi nici măcar nu m-am înscris în formaţiunea respectivă. Ştiu că părerea unora este că am greşit luând în seamă acea propunere, însă eu cred că nu aveam dreptul să refuz o discuţie. Când dorim să facem ceva în folosul României, consider că suntem obligaţi să punem în paranteză afinităţile sau antipatiile personale.

Reporter: Când a fost ultima dată când v-aţi întâlnit cu Virgil Măgureanu?

Marian Munteanu: Cu multă vreme în urmă. Nu îl frecventez şi nu mă frecventează. Nu luăm masa împreună, nu ne vizităm şi nu avem afaceri împreună. Ne-am mai întâlnit întâmplător de vreo două-trei ori, în ultimii 15-16 ani, aşa cum m-am întâlnit cu sute de persoane din mediul politic.

Reporter: Cu Ion Iliescu?

Marian Munteanu: Ultima dată acum vreo şapte-opt ani, la o emisiune a TVR.

Reporter: Aveţi vreun resentiment faţă de Ion Iliescu?

Marian Munteanu: Nu am niciun resentiment personal faţă de nimeni, dar cred că politica domnului Iliescu nu a avut consecinţe bune pentru România.

Reporter: Dar Petre Roman?

Marian Munteanu: La fel. Petre Roman este unul din politicienii cu o activitate dezastruoasă din punctul de vedere al intereselor României. În plus, a reuşit să se acopere de ridicol, dând lecţii de politică... liberală. Cineva care s-a lăfăit în viaţa publică făcând pe socialistul, iată că brusc devine un expert al politicii de dreapta. Penibil!

Reporter: Ce relaţii aveţi cu domnul George Maior?

Marian Munteanu: L-am cunoscut recent, în SUA, în calitatea domniei sale de Ambasador al României. Şi cred că face o treabă bună acolo, în folosul ţării.

Reporter: Se auzise că îşi doreşte să devină premier aici.

Marian Munteanu: Acum are un mandat pe care presupun că şi-l va duce la bun sfârşit, însă este un om de valoare, bine pregătit, care, dacă va dori, sunt convins că poate să continue o carieră politică în România, fără probleme.

Reporter: Aţi făcut comerţ cu arme?

Marian Munteanu: Nu am făcut comerţ cu nimic, niciodată, cu atât mai puţin cu... arme, iar lucrul acesta este extrem de uşor de verificat - deşi nimeni nu se osteneşte să verifice. Se împlinesc, curând, 20 de ani de când e rostogolită această mizerie. A devenit de-a dreptul plictisitor.

Reporter: Sunteţi revoluţionar?

Marian Munteanu: Dacă vă referiţi la poveştile cu certificatele, nu, nu am acceptat diploma de revoluţionar şi nu am beneficiat de indemnizaţii sau alte avantaje. Le-am refuzat.

Reporter: De ce?

Marian Munteanu: Într-un regim în care veteranii de război şi foştii deţinuţi politici erau trataţi fără respect şi primeau pensii nesemnificative, am preferat să mă abţin de la orice fel de privilegii de acest tip. Mi-am asigurat singur traiul, prin munca mea. În plus, nu aş fi acceptat niciodată vreo acreditare de acest fel, eliberată de regimul Iliescu-Roman. Pentru mine ar fi fost dezonorant.

Reporter: Care ar mai fi subiectele prin care aţi putea fi atacat în campania electorală?

Marian Munteanu: Poate pentru faptul că, în liceu, am avut nota scăzută la purtare... Nu există nimic în activitatea mea profesională, civică sau politică de natură să mă incrimineze. Faptul că am fost toată viaţa un om corect, nu am furat nimic de la nimeni şi nu am participat la decizii sau acţiuni în defavoarea României îi disperă pe adversarii mei politici. Aşa că, neexistând nimic real ce mi-ar putea fi reproşat, mercenarii propagandişti, slugile unor politicieni, sunt constrânşi să inventeze tot soiul de aiureli pentru a mă denigra. Să fie sănătoşi. Pe mine nu mă interesează atacurile, ci să contribui la proiectul Alianţei Noastre, în folosul ţării, al cetăţenilor ei şi al românilor de pretutindeni.

Reporter: Aţi fost categorisit ca fiind admirator al lui Hitler şi al extremismului legionar.

Marian Munteanu: Doamne fereşte! Detest nazismul, comunismul şi orice formă de rasism sau violenţă! Condamn xenofobia cu aceeaşi tărie cu care condamn antiromânismul.

Reporter: Dar aţi avut cuvinte de laudă despre unii foşti legionari...

Marian Munteanu: În tinereţe am cunoscut mulţi foşti deţinuţi politici şi am declarat întotdeauna că am o preţuire pentru oamenii care au suferit pentru libertatea şi identitatea românilor. Unii dintre aceştia, inclusiv mari profesori şi oameni de cultură, cum ar fi Petre Ţuţea sau Ernest Bernea, avuseseră în trecut apropieri sau simpatii legionare, însă asta nu înseamnă ca eu m-am întâlnit cu dânşii pe aceste directii, strict ideologice. Respectul, firesc de altfel, pe care am considerat să-l manifest faţă de valoarea incontestabilă a unor mari personalităţi şi pentru eroismul luptătorilor anticomunişti din timpul ocupaţiei bolşevice a fost răstălmăcit şi prezentat deformat. Din punct de vedere politic, poziţiile mele au fost în mod clar şi public de orientare democratică, creştină, non-violentă. Toate sunt probate atât de numeroase documente şi luări de poziţie publice, uşor de verificat, cât şi de acţiunile mele civice binecunoscute.

Reporter: Aţi fost acuzat în această campanie că aţi fi un ne-democrat, un anti-european şi un anti-american.

Marian Munteanu: Au fost unele dintre cele mai absurde acuzaţii dintre cele pe care le-au proferat detractorii mei. Oricine m-a auzit vorbind din 1989 până azi (şi nu au fost puţini aceia) ştie că am apărat public drepturile şi libertăţile civile ale cetăţenilor României, drepturile noastre identitare, integrarea României în spaţiul euro-atlantic. Am susţinut toate acestea într-un moment în care lideri care fac acum pe democraţii doreau o altă direcţie: se pregăteau să ne ducă înapoi spre... URSS! Mi se pare cel puţin ridicol ca aceşti oameni, şi alţii care i-au slujit cu devotament, să-mi ţină astăzi mie lecţii de orientare politică. Este un spectacol penibil, mai ales că, începând din 1990, principalul semnal dat de societatea civilă românească a fost cel construit de fenomenul Piaţa Universităţii, şi nu de domnii comentatori de pe margine.

Reporter: A apărut în presă informaţia că aţi fost recent în SUA. Intenţionaţi să mai mergeţi şi cu ce scop?

Marian Munteanu: Ca aproape în fiecare an, voi merge în luna februarie, la o întâlnire internaţională devenită tradiţională. De mai bine de două decenii sunt implicat într-o activitate civică de orientare creştină, prin care este susţinut dialogul spiritual, civic şi politic, pe plan mondial.

Reporter: Vă referiţi la National Prayer Breakfast?

Marian Munteanu: Da, aceasta e cea mai importantă întâlnire de acest fel, desfăşurată anual la Washington, cu participarea unor lideri politici din aproape toate ţările lumii, şi derulată sub înaltul patronaj al Preşedintelui SUA. Mai sunt şi întâlniri regionale - cum ar fi cele din ţările balcanice, unde merg, de asemenea, anual - precum şi evenimente europene, la Bruxelles, Berlin, Londra şi alte ţări.

Reporter: Cine v-a finanţat această activitate? Zeci de deplasări în străinătate înseamnă costuri destul de mari...

Marian Munteanu: Mi-am finanţat singur această activitate. Integral.

Reporter: Cu ce ajută aceste întâlniri România?

Marian Munteanu: Relaţiile dintre state şi popoare se bazează şi pe bunele relaţii la nivelul liderilor şi reprezentanţilor din diferite domenii. În asemenea întâlniri, de exemplu, poţi face cunoscute realităţile din ţara ta şi poţi milita pentru o întărire a cooperării şi dialogului. În ce mă priveşte, am susţinut întotdeauna interesele României ca ţară creştină, contribuind, cu modestele mele puteri, la o corectă receptare a profilului nostru identitar şi spiritual, a rolului nostru în această parte a Europei.

Reporter: Având în vedere criza spirituală pe care o traversăm, de ce credeţi că Biserica nu este implicată foarte mult în viaţa românilor?

Marian Munteanu: Biserica este implicată, chiar foarte implicată, dar este, şi ea, formată din oameni. Noi, românii, suntem în proporţie de 99% creştini - cei mai mulţi, 87%, membri ai Bisericii Ortodoxe Române, iar ceilalţi în alte biserici şi culte creştine, aflate într-o cooperare inter-confesională. Activitatea acestor biserici şi culte reflectă, de fapt, situaţia pe care o traversează poporul nostru şi găsim multe lucruri bune - despre care nu prea se vorbeşte - dar şi unele lucruri mai puţin bune, adesea prezentate exagerat şi răuvoitor. Sunt convins că sunt multe de făcut, dar pentru aceasta e nevoie de implicare, nu doar a liderilor religioşi, ci a noastră, a tuturor.

Cu toate că există şi unele neîmpliniri, Biserica Ortodoxă - care este sistematic atacată - nu poate fi învinuită că ar fi lucrat împotriva intereselor României, ci dimpotrivă. Poate ar trebui să fim mai preocupaţi de contribuţia noastră, a fiecăruia, la binele public. Căci marile probleme şi necazuri ale ţării sunt de natură politică, economică, instituţională. Hai să le rezolvăm pe acestea mai întâi.

Reporter: Suntem într-o criză spirituală...

Marian Munteanu: Categoric! De aceea trebuie să sprijinim mai energic Biserica şi valorile creştine - principala noastră sursă de legitimare etică şi spirituală. Lumea trăieşte acum şi sub presiunea unei avalanşe informaţionale. Pe de o parte există anumite erori în felul în care se face educaţia în şcoală, pe de altă parte oamenii - şi mai ales copiii! - sunt vulnerabili la tot felul de intervenţii mediatice, informaţionale, mai mult sau mai puţin directe sau subliminale. E un tăvălug enorm care creează confuzie şi neclaritate. Din păcate instituţiile statului nu au găsit nici un fel de soluţie de atenuare măcar a efectelor negative ale acestui tăvălug, deşi ar fi avut datoria să intervină.

Reporter: Sunteţi împotriva homosexualităţii?

Marian Munteanu: Personal, în calitate de român creştin ortodox, consider că fiecare om are libertatea ca în viaţa lui privată să fie cum vrea el. Libertatea este un dar al lui Dumnezeu! Dar sunt împotriva oricăror forme de propagandă, de încurajare sau răspândire propagandistică a acestui tip de relaţii între oameni, pentru că există riscul creării artificiale a unui dezechilibru în societate. Cei care au aceste opţiuni sunt liberi să şi le practice, în mediu privat, dar nu încurajez deloc propovăduirea lor prin diverse mijloace, în special în raport cu copiii. Ca să nu mai spun că sunt în total dezacord cu ideea încuviinţării adopţiei de către aşa-zise "familii" homosexuale. Sunt de acord ca asemenea cupluri să beneficieze de un cadru de reglementare a raporturilor dintre ei din punct de vedere patrimonial, dar atât. Familia este o instituţie care, în datele civilizaţiei noastre, nu poate fi formată decât prin uniunea între un bărbat şi o femeie.

Reporter: Cum vedeţi România la anul, domnule Munteanu?

Marian Munteanu: Cred şi sper că la anul, pe vremea aceasta, România va fi într-un proces accelerat de reconstrucţie naţională, de edificare a unui stat care să fie în stare să slujească intereselor românilor şi să le readucă acestora o stare de normalitate socială şi de încredere în ei înşişi. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi prin voinţa cetăţenilor României, aşa va fi.

Reporter: Mulţumesc!