Guvernul României a formulat textul hotărârii privind stabilirea cadrului instituţional şi al măsurilor conexe de definire şi aplicare a menţiunii de calitate "produs montan". De unde deducem că "montan" e o calitate.
Executivul nu şi-a dat singur seama de această vitală necesitate de etichetare, hotărârea nu face decât să implementeze o prevedere a Regulementului UE nr. 665/2014 de completare a Regulamentului UE nr. 1151/2012 .
Treabă foarte serioasă, care a necesitat multă muncă şi infinită ingeniozitate, din moment ce, din doi în doi ani, e nevoie de o aplecare asupra chestiunii. Cu atât mai mult cu cât e vorba de o menţiune facultativă...
Care e ideea? E vorba de mâncare, substanţa care a demontat radical în ultimii ani monumentala înţelepciune a dictumului românesc "Burta n-are geam!", filosofia socialistă a economisirii în dauna dietei.
Produsul montan este pare-se mai bun, mai sănătos, mai hrănitor decât omologul lui de la şes. Au stabilit "specialiştii", acea autoritate absolută căreia anonimatul nu-i ştirbeşte prestigiul. Produsul montan certificat va fi fără îndoială mult mai scump decât orice de-ale gurii gătite la altitudini inferioare. El trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
-produsele din carne, brânzeturile, lactatele, mierea, plantele şi siropurile trebuie să-şi aibă originea la mai mult de 800 de metri deasupra nivelului mării, în aria montană a patriei (care reprezintă 28% din teritoriul naţional, deci nu un crâmpei nesemnificativ, ceea ce conduce la concluzia că aproape o treime din alimente se pot eticheta astfel);
-producţia de lapte şi ouă trebuie realizată în zona de munte;
-pentru produsele din carne, aceasta trebuie să provină de la animale crescute la munte cel puţin două treimi din viaţă;
-în cazul produselor realizate de la animale transhumate, acestea trebuie să petreacă cel puţin un sfert din viaţă pe păşuni montane;
-la producţia vegetală se poate aplica menţiunea "produs montan" doar dacă acestea sunt cultivate în zona montană. (dezacordul, anacolutul e parte din citat);
-dacă se utilizează zahăr din afara zonei montane, acesta nu trebuie să deţină o pondere mai mare de 50% din greutatea produsului. (da' dacă e din sfeclă alpină, merge!);
Vă daţi seama câte minţi luminate au trudit (în regim remunerat) ani de zile ca să puiască o asemenea idioţenie?!?
"Atestarea se obţine de la MADR. Ministerul Agriculturii se va ocupa de gestionarea Registrului Naţional al Produselor Montane, precum şi de verificarea legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici", se arată în comunicatul Guvernului.
S-o luăm sistematic...
Muntele începe la 800 metri... Cine poate spune cu precizie că un animal se află la un moment dat la 790 de metri altitudine sau la 810? Pentru că, cea mai mare parte a producţiei agricole din care vor rezulta minunatele produse montane nu se va face pe Negoiu, pe Moldoveanu, pe vârful Omu sau pe Ceahlău, ci în aria inferioară a masivelor muntoase. Cine se va uita la altimetrul ţapului?
Doi... Ouăle le fac găinile. Ştim că există găinuşe de munte, dar cutumele noastre alimentare includ cu precădere ouă de găini de şes. Găinile nu transhumează. Ca să facă multe ouă, suficiente întregii populaţii nevegane a României, ele trebuie comasate în ferme mari sau în gospodării profilate, cu efective avicole serioase. Ouăle au un termen de valabilitate scăzut, colectarea şi distribuţia trebuie să aibă acces rapid la cuibar. Dacă un distribuitor amestecă un număr mic de ouă ouate la cucurigu, pe versanţi, cu un număr enorm de ouă ouate la câmpie, cine îl dă în vileag? Vom cheltui o avere pentru a înfiinţa o poliţie avicolă?
Trei... Înafară de fauna cinegetică, de vânat, ce animale de carne petrec două treimi din viaţă la mare înălţime? Transhumanţa presupune, grosso modo, o împărţeală fifty-fifty.
Ce înseamnă "din viaţă"? Într-un şeptel sunt animale născute în ani diferiţi. Când un cioban decide să sacrifice un animal, (să-l asomeze eurocomunitar cu bâta, să-i ia gâtul cu brişca şi să-l belească aseptic în bătătură, printre câini) cunoaşte vârsta fiecăruia în parte, data precisă a naşterii, pentru a putea calcula ce cuantum de existenţă a petrecut acesta pe munte? Animalele vor avea etichete turistice ca valizele? O să le inscripţioneze badea cu briceagul?
Şi cum adică "animale crescute la munte cel puţin două treimi din viaţă", dar, "în cazul produselor realizate de la animale transhumate, acestea trebuie să petreacă cel puţin un sfert din viaţă pe păşuni montane"?!? Nu e acelaşi standard? Există oi transhumante şi netranshumante, şi dacă da, sunt discriminate? Cresc vaci la Cota 1400?
O oaie se sacrifică la 4-6 ani, o capră la 6-7 ani, o vacă la 7-10 ani (aşa rezultă din informaţiile găsite, mărturisesc că n-am experienţă în domeniu şi nici n-am de gând să dobândesc!). Va avea fiecare dobitoc acte de identitate, CNP şi foaie de parcurs, cât a tropâit la mai puţin de 800 de metri şi cât pe cărări de munte, precum Calistrat Hogaş?
Plantele... Plantele sunt specifice unui anumit relief... Floare de colţ în Deltă nu există, nici orez de rocă.
Peşte oceanic montan o exista?
Zahărul... 50%?!? Ce sirop e ăla, pentru diabetici sinucigaşi?
"Pentru introducerea menţiunii de produs montan sunt implicate Agenţia Zonei Montane, Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, precum şi celelalte direcţii din cadrul MADR", aflăm de la Ministrul Achim Irimescu. Adică o armată de oameni remuneraţi din bani publici o să lucreze la năzbâtia asta. Parcă aveam urgenţe şi n-aveam bani...
Irimescu a mai spus că ideea aparţine actualului premier, Dacian Cioloş.
Păi hotărârea e o consecinţă a unui act al Uniunii Europene sau o idee locală?!?
Şeful de la Agricultură a spus: "Actualul premier a venit cu ideea şi a propus, pentru creşterea valorii adăugate a produselor realizate în zona de munte, să se introducă termenul de produs montan". (n.n. Deci, pentru «creşterea valorii adăugate»...) Sigur, cu toţii conştientizăm faptul că aceste produse realizate în zona montană au o calitate deosebită, dar trebuie şi recunoscută. Ştiţi că până în prezent politica de calitate prevede trei aspecte importante: denumirea de origine, denumirea de indicaţie geografică şi specialităţi tradiţionale garantate. Din păcate nu ne putem lăuda cu foarte multe lucruri aici. Am avut primul produs protejat la nivel european Magiunul de Topoloveni. Sunt ca şi recunoscute, să spunem, Telemeaua de Ibăneşti, Salamul de Sibiu şi mai avem un produs pe circuit pentru care avem semne de întrebare deocamdată".
Ministrul a spus că doreşte o cartografiere a produselor care ar putea beneficia de protejare la nivel european. (n.n. De-abia aştept să văd hărţile caşcavalului şi ale pastramei).
Ministrul a mai spus că sunt întregistrate 506 de produse tradiţionale, din care 213 din zona montană.
Să vedem dacă am înţeles limba română...
Avem 1 (un), uno, one, ein produs omologat la nivel european până acum, vai de mama noastră de amărâţi, cred că şi o suburbie a unei comune părăsite din Corsica are mai multe...
Avem două "ca şi" recunoscute, un mezel care seamănă dubios cu salamurile maghiare şi germane şi o brânză fiartă şi scursă... Unde sunt înregistrate alea 506 produse din care 213 montane? În condica MADR?
Şi cu standardele astea laxe pentru etichetarea unor produse cu o "menţiune facultativă" ce realizăm? Păi, o scumpire. Produsul montan etichetat va fi mult mai scump. Aşa cum mai scumpe sunt "produsele tradiţionale", cărnurile slinoase din buticurile "de Sibiu", alimentele "bio" din supermarketuri (adică biodegradabile, la un moment dat), hrana organică (aia anorganică nu prea ţine de foame, zgârciurile de crom-vanadiu, icrele de seleniu şi plachia de titan).
După recenta nebunie cu 51% marfă românească, altă gogoriţă patriotardă în spatele căreia se lăţeşte o ditamai scumpirea, singura idee cioloşiană de a mai scoate un ban din consum, consum care, la rândul lui, e singura resursă a minţii guvernanţilor români. Că l-a şi luat gura pe dinainte pe soţul franţuzoaicei (probabil îndopate cu magiun de Topoloveni şi telemea de Ibăneşti, aşa, de exemplu personal): "pentru creşterea valorii adăugate".
Păi haideţi să mai adăugăm nişte valoare, sare, piper şi o să fim nişte consumatori la fel de săraci cu salarii mărite şi cotă de TVA redusă.
1. Hahaha
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2016, 06:46)
Sa il iau ca pamflet sau articol uns de marile lanturi de magazine?
Ue ne-a obligat la crotare, Cnp pt animale.
Autorule iti recomand sa mergi de urgenta in Apuseni, Arieseni, Albac si imprejurimi sa iti vina mintea la cap. Gusta un lapte, cas, zmeura, mure, hriba etc si compara-l cu ce iti aduc in Bucuresti marile lanturi de magazine alimentare.
Sti ca taranul nu poate sa isi vanda laptele, cartoful, etc din cauza marilor lanturi de magazine?
Cartoful pe care il cumperi e plin de chimic de ierbicid dar arata frumos?
.
Faci un mare deserviciu oamenilor care produc hrana in Romania!
.
Rusine!!!
1.1. Articolul e despre... (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MA în data de 25.07.2016, 12:06)
... legi proaste care nu se pot aplica. Dar vad o relatie de comisar al poporului care se indigneaza ca Ilf si Petrov fac bascalie de Puterea Sovietica... Nu mi-am propus niciodata sa laud sau sa denigrez actualitatea romaneasca, n-am trairi afective fata de realitate. Daca fac misto mai tot timpul, la asta ma obliga realitatea...
1.2. Pe de alta parte... (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MA în data de 25.07.2016, 12:14)
Voiesc a fi scutit de patriotardismul alimentar desantat! Cu vaca de la tara si marfa de Sibiu... O capsuna olandeza e minunata. Costa un euro. Dar aproape la fel de minunata e una siriana, care costa un cent. La noi se vinde aia romaneasca, proasta, la concurenta cu una si mai proasta, de import. Pentru ca nu facem diferenta. Pentru ca nu ne pricepem nici la mincare, nici la comert... Nu ma puneti sa maninc la Muzeul Taranului si sa ma autosatisfac la ideea ca fac un bine produselor romanesti! Vreau sa cumpar romaneste daca e bun, nu sa-mi pun patriotismul sa sponsorizeze nepriceperea...
1.3. Mincare, nu patriotism (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 25.07.2016, 13:56)
Chisca ca la Solca nu-i nicaieri. Miere verde, de brad. Aeru-i ca apa, apa ca laptele, laptele ca smintina si smintina ca untul, cu broboane de roua, pe frunza de brusture, la tirg, joi si duminica. Doua ochiuri cu mamaliga acusi facuta, taiata cu ata, cind afara ploua si bate vintul de nu poti sta nici in cerdac. Salata in lighean, fara ulei, la seceris. Barabule uriase, aurii, taiate felii, pe plita, cu sare. Torcin si torcinei, cu smintina. Malai in rula. Pepeni (castraveti) cu smintina. Hulughite, galbenei, riscovi si hribi, in toate felurile. Barabule fierte in coaja, cu chisleag (un fel de lapte batut) - mincare pentru porc (umar la umar, din troaca, vin si copiii sa manince). Slana, iarna, cu usturoi si rachie. Sarmalele-nghetate-n chiup. Berea de casa, tinuta in fintina, sa nu explodeze sub lavita. Fragi cu galeata, cu mamaliga si smintina; mure, afine si zmeura, coacaze.
Nu ne pricepem la mincare?!
Aprope nicaieri, in lumea unde se poate face turism, nu mai poti gasi mincare locala.
1.4. Ideea e... (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de MA în data de 25.07.2016, 14:06)
... sa faci turism unde nu se face turism. Mi-a placut insiruirea sinestetica, proustianismul idilic, cu o singura rezerva, de ordin personal... Mama gateste in asa fel ca nu stii exact ce-i pentru porc si ce e de uz uman...
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2016, 18:55)
Mancarea veche traditionala are gust de ex fasolea grasa ( e o raritate din cauza erbicidelor si trebuie sol foarte bun), rosie, mar daca esti vegetarian.
Daca nu atunci incearca o data in concediu hai in Ardeal cumpara un porc ( ti-l aranjeaza ei) tinut fara concentrate ( test ii dai graunte de casa sa mance) si fa ceafa pe gratar si compar-o la gust cu ce cumperi din oras. Satele au fost ciuruite ( nu intru in detali). Muzeul Taranului e una eu ti-am recomandat Apuseni poti incerca si Maramuresul.
Vezi in jurul tau pe strada scolari 14-18 ani Obezi e si din cauza mancari combinata cu lipsa miscari.
Era mai bine daca intrebai un veterinar.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2016, 19:04)
Nu am crezut ca vad asa un titlu venit de la dumneavoastra!
Cum fac germani cu Made in Germany ? Noi de ce nu putem ?
De acord cu turismul si mancarea locala.
1.7. Am facut... (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de MA în data de 25.07.2016, 19:46)
"Fabricat in Romania", program al APPSR, pe vremea lui Nastase si "Produs in Romania" in vremea administratiei PDL... N-au mers. La o minima analiza a patriotismului romanesc, o sa vedeti ca nu seamana cu cel german. Nu detaliez ca iar o sa fiu tratat de lifta spurcata, de tradator de tara, de dusman al riului si ramului...
1.8. sus domestica... (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de MA în data de 25.07.2016, 20:01)
Porcul de ferma nu e rau la gust. Animalul va mirosi a ce maninca, ratia determina aroma carnii. Furajele combinate sint gindite sa pastreze carnea neutra. Problema e in chimia metabolismului... Porcul de casa poate fi mai bun sau mai rau, functie de dieta. De obicei e mai rau, ca maninca resturi dintre care unele contin carne ceea ce se va regasi intr-un surplus de uree. Alte belele cu porcul de tara sint castrarea prematura sau tardiva, supraingrasarea si modul de sacrificare, eviscerare, transare. Cei mai multi europeni nu stiu sa aleaga carnea, nici cum sa matureze si marineze. De-aia maninca romanii ceafa, e cel mai greu de compromis, e carne flasca si grasa. In ultimii zece ani, am
mincat de doua ori porc bun. O data la Nancy si a doua oara la un politist din Vilcea. Imi pare rau, in ceea ce priveste bucataria sint prea calificat...
1.9. Maninc/ma hranesc (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de MA în data de 25.07.2016, 20:08)
Ca sa ramin in viata, ingurgitez aproape orice, ca sobolanii si gindacii de bucatarie... Inafara de usturoi, zmeura si esenta de rom, inghit orice produs cit de cit organic. Cind maninc, e altceva. Gatesc 16 retete si consum 61. Restul nu exista.
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2016, 21:23)
Astept un articol atunci. Doresc o paralela intre cele doua si nu numai.
Pe care i-ai mentionat nu au dorit sa mearga. La Nastase ii mergea snur ferma de pui in timp ce alti aveau probleme. Cel de la Insula Mare cum sa nu ii mearga?
Sincer sa fiu nu credeam ca o sa vad comentariul 1 la aceasta ora.
Sincere felicitari!