PROFESORUL MIRCEA COŞEA: "Consumăm mai puţină energie pentru că s-au închis întreprinderi, nu că suntem mai eficienţi"

Creşterea economică şi consumul de energie din ţara noastră au fost decuplate începând cu anul 1998, iar intensitatea energetică a economiei, măsurată prin consumul de energie primară pe unitate de produs intern brut, a scăzut în mod substanţial, arată un raport al ANRE (reglementatorul pieţei noastre de energie).

După contracţiile mari ale consumului de energie şi economiei în anii 1990, PIB-ul a crescut cu 53% în perioada 2000-2011, în timp ce cererea de energie a rămas aproape constantă, menţionează documentul, subliniind că acest lucru a fost cauzat în mare parte de ajustările structurale ale economiei spre o valoare adăugată a producţiei şi serviciilor mai mare şi îmbunătăţirii semnificative a eficienţei energetice în industrie.

Însă Mircea Coşea, profesor de macroeconomie, ne-a declarat: "Observaţia privind decuplarea economiei de la evoluţia consumului de energie este corectă. Dar nu există posibilitatea să calculăm exact în ce proporţie reducerea consumului energetic din ultimii ani de datorează eficienţei energetice şi în ce măsură dispariţiei unor industrii şi societăţi energofage. Ponderea cea mai mare o are oricum reducerea producţiei industriale".

Domnia sa ne-a spus că ramurile industriale actuale care se dezvoltă au un consum energetic redus, în timp ce metalurgia, siderurgia şi producţia de îngrăşăminte şi-au diminuat serios activitatea. Profesorul susţine: "Reducerea consumului prin lipsa utilizării energiei este un semn negativ pentru economia noastră.

Nu putem vorbi despre independenţă energetică dacă nu ştim cum va evolua industria noastră. Se spune acum că suntem autosuficienţi pe sectorul gazelor şi că nu mai avem nevoie de importuri pentru că stau închise nişte combinate de îngrăşăminte chimice. Dacă am avea o strategie de dezvoltare a industriei, atunci am putea şti cu exactitate de ce resurse avem nevoie pentru acoperirea consumului".

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a confirmat decuplarea evoluţiei economiei de cea a consumului energetic, explicându-ne că scăderea cererii de energie se explică prin dispariţia societăţilor energofage: "Cumpărăm multe produse pentru care energia se consumă în afara ţării noastre. Noi ne-am oprit la fazele primare de prelucrare şi ne-au dispărut marii consumatorii. Eu am numit fenomenul dezindustrializare. Nu consider că trebuie revitalizaţi foştii mastodonţi din siderurgie şi metalurgie pe modelul vechi de producţie, dar trebuie să avem o strategie de reindustrializare pe principii moderne, cu produse cu valoare adăugată mare. Astfel, am avea o eficienţă a consumului energetic, dar şi o creştere sănătoasă a cererii".

Şi domnia sa susţine că acum cresc ramurile economice cu un consum redus de electricitate şi gaze, precum industria IT&C şi industria automobilelor şi componentelor auto. "Am devenit mai eficienţi pentru că producem mai puţin", a conchis domnul Pârvan.

Raportul ANRE menţionează că ponderea consumului de energie al populaţiei în consumul final total a fost, în anul 2008, de 32%, iar ponderea consumului sectorului industrial a fost de 37%. După anul 2009 populaţia a devenit principalul consumator de energie la nivel naţional, ajungând în anul 2013 la o pondere de 35%, comparativ cu 29% sectorul industrial, conform sursei citate. Mircea Coşea apreciază că această statistică este extrem de îngrijorătoare, ne arată reducerea producţiei industriale şi ne-a spus că dezvoltarea economică se măsoară prin consumul energetic.

Documentul ANRE precizează: "După anul 2000, economia a avut o evoluţie pozitivă şi acest lucru a dus la o creştere a veniturilor populaţiei. Consumul de energie în acest sector a crescut doar între 2000 şi 2003; după aceea, tendinţa de scădere a fost reluată între 2004 şi 2006. În contextul negocierilor de aderare la UE, în perioada 2004-2006 a fost înregistrată o aliniere a preţurilor la energie pentru populaţia din ţară la nivelul celor europene, fapt care a determinat o scădere a consumului. S-a stabilit că perioadele de creştere economică au alternat cu perioade de recesiune. Primele două recesiuni (1990-1992 şi 1997-1999) au avut loc ca urmare a reorganizării economice specifice tranziţiei la economia de piaţă. Cea mai recentă recesiune (2009-2010) a fost înregistrată în contextul crizei economice internaţionale.

Cu toate acestea, perioada cuprinsă între anii 2000 şi 2014 a fost caracterizată printr-o evoluţie constant pozitivă cu rate de creştere peste media UE. Acest lucru a dus la creşterea rapidă a PIB pe cap de locuitor, un indicator important ce caracterizează nivelul de dezvoltare. Valoarea PIB în anul 2010 a crescut, comparativ cu anul 2009. Cu toate acestea, creşterea nominală de 4,3% este mai mică decât nivelul preţurilor de consum care au crescut cu 6%. Acestea au intensificat degradarea economică şi a mediului social ca urmare a răspândirii crizei financiare şi economice internaţionale începute în anul 2009".

Specialiştii ANRE au remarcat că în sectorul public, resursele financiare pentru investiţii în eficienţa energetică şi măsurile prevăzute de legislaţie sunt limitate. Planurile de acţiune nu pot fi puse în aplicare din cauza lipsei de buget. În acest sector, sunt disponibile unele programe financiare care includ reduceri de impozite, precum şi sprijin financiar pentru renovarea clădirilor multifamiliale.

Ei mai spun că evoluţia intensităţii energetice a sectorului de servicii în timpul crizei şi redresării economice nu permite tragerea unor concluzii cu privire la creşterea fermă a eficienţei energetice în conformitate cu al treilea Plan Naţional de Acţiune pentru Eficienţă Energetică.

Consumul de energie primară este un indicator fundamental pentru a monitoriza progresele înregistrate de UE în ansamblul său şi pentru fiecare stat membru în atingerea obiectivelor stabilite de directiva de eficienţă energetică. Acest indicator este definit ca diferenţa dintre consumul brut de energie primară şi consumul non-energetic al tuturor purtătorilor de energie (de exemplu, gazele naturale utilizate ca materie primă în industria chimică).

Analiza principalilor indicatori macroeconomici ai consumului de energie după anul 2010 a stabilit o creştere a consumului de energie primară cu 1,46% pe an (2010-2011). În perioada 2011 - 2013 consumul de energie primară a înregistrat o scădere cu o rată medie anuală de aproximativ 5,66% an, conform raportului ANRE.

Consumul final de energie a scăzut în perioada 2000-2013 cu 1,3%, în timp ce PIB-ul a crescut în aceeaşi perioadă cu 271%.

În perioada 2012-2013, scăderea consumului energetic final a determinat o reducere a consumului de energie primară cu 8,2%, în timp ce PIB-ul a crescut în termeni reali cu 3,4%.

"Aceste variaţii reflectă o creştere a eficienţei energetice precum şi măsurile de restructurare întreprinse în sectoarele utilizatorilor finali atât economice cât şi prin implementarea programelor de eficienţă energetică", notează raportul ANRE.

Specialiştii instituţiei afirmă că intensitatea energetică a industriei noastre a scăzut, între 2007 - 2012, cu aproximativ 42%, atât ca urmare a creşterii numărului de măsuri de eficienţă energetică implementate, cât şi a restructurării care a urmat crizei.