PROGRAMUL DE CONVERGENŢĂ 2017-2020 Guvernul vede, în principal, riscuri externe pentru ţara noastră

Riscurile care pot afecta economia reală şi implicit obiectivul de creştere economică sunt în principal de natură externă, se arată în Programul de convergenţă 2017-2020.

Documentul precizează: "Economia românească, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic internaţional şi în special de creşterea economică din principalele ţări partenere din punct de vedere comercial.

În Europa, riscurile principale privesc modalitatea în care se va realiza ieşirea Marii Britanii din UE, precum şi de rezultatele alegerilor care vor avea loc în anul 2017 în unele state membre. Dacă pentru unele state membre există o incertitudine pre-electorală ridicată cu privire la liniile politice viitoare şi la menţinerea angajamentului pro-european, au apărut îngrijorări cu privire la posibilitatea unui hard exit pentru Marea Britanie, însoţit de costuri ridicate de ambele părţi. Din perspectiva României, impactul Brexit va avea o amplitudine moderată, relaţiile comerciale dintre cele două ţări având o intensitate redusă. Exporturile României către Marea Britanie însumează aproape 2,5 miliarde euro (4,3% din total) şi importurile doar 1,5 miliarde euro (2,3% din importurile totale). În acest context, se poate considera că Brexit nu va constitui un impediment semnificativ în derularea activităţii de comerţ internaţional al României. Deşi procedura de declanşare a procesului formal de părăsire a UE a avut deja loc, Brexit va fi efectiv finalizat în anul 2019. Acest interval de timp acordă spaţiul necesar României de a se adapta din punct de vedere instituţional, dar şi al mediului de afaceri la noile aranjamente care vor fi stabilite în urma negocierilor cu UE".

De asemenea, la nivel european profitabilitatea redusă a sistemului bancar, asociată cu o creştere bruscă şi abruptă a apetitului pentru risc la nivel global, poate avea efecte negative asupra cererii interne, cu impact negativ asupra exporturilor româneşti, conform documentului.

Totodată, la nivel internaţional, persistă incertitudinea din timpul campaniei electorale şi din perioada preluării atribuţiilor de către noua administraţie în SUA, referitoare la atitudinea acesteia faţă de organismele internaţionale, schimburile comerciale şi reglementarea sectorului financiar, potrivit Programului de convergenţă: "Tensiunile geopolitice păstrează incertitudinea la niveluri ridicate şi pot deveni un impediment pentru investiţii. Mai mult decât atât, menţinerea în continuare a intensităţii atacurilor teroriste asupra unor ţări membre ale UE (Marea Britanie, Suedia) dar şi în Turcia, cel mai important partener comercial al României din afara UE, amplifică tensiunile geo-politice deja existente. În aceste condiţii, aversiunea la risc a mediului de afaceri se poate intensifica periclitând un spectru larg al activităţii economice".

Însă toate aceste ameninţări la adresa climatului de stabilitate din cadrul nucleului vesteuropean pot reprezenta o oportunitate pentru România în sensul îndreptării atenţiei investitorilor către un spaţiu ce prezintă un grad de securitate sporit şi un nivel competitiv al fiscalităţii, consideră Guvernul: "România poate atrage fluxuri semnificative de capital oferind mediului de afaceri un climat propice desfăşurării operaţiunilor economice".

Executivul apreciază că, pe plan intern, riscurile sunt în general echilibrate din punct de vedere al afectării ofertei sau cererii interne: "Riscurile interne sunt contrabalansate de măsurile din Programul de guvernare de relaxare fiscală şi creşterea veniturilor populaţiei. Există riscul ca o parte a cererii interne suplimentare să fie acoperită într-o proporţie sporită prin importuri, cu impact asupra dezechilibrelor externe. Din perspectiva inflaţiei, riscurile sunt asociate ritmului de ajustare a preţurilor administrate, dar şi incertitudinilor evoluţiilor viitoare a preţurilor produselor energetice".

• Vrem aderare la zona euro, dar nu ştim când

Guvernul României îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă stabilirea unei date concrete în această privinţă presupune realizarea unor analize aprofundate, în special în ceea ce priveşte convergenţa reală, structurală şi instituţională, domenii în care sunt necesare progrese importante, potrivit Programului de Convergenţă, elaborat de Guvernul României.

Documentul precizează că este necesară luarea în considerare a sustenabilităţii îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală:

"Angajamentul României de adoptare a monedei euro reprezintă o ancoră importantă în privinţa implementării unor politici bugetare, structurale şi instituţionale eficiente şi coerente, în vederea asigurării unei convergenţe reale (venit/locuitor) de durată, sporirii competitivităţii economiei româneşti, diminuării disparităţilor regionale şi deficienţelor structurale ale pieţei muncii etc".

Documentul mai spune: "Din punct de vedere al convergenţei reale, evaluată prin decalajele faţă de media europeană (UE-28) a produsului intern brut (PIB) pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare standard (PCS), există perspectiva ca la orizontul anului 2020 România să atingă 70% din media europeană comparativ cu 57,1% înregistrat în anul 2015".

Programul de convergenţă ediţia 2017 are la bază prevederile Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2017-2019 şi cadrul macroeconomic actualizat pentru perioada 2017-2020.

Pentru perioada următoare, deficitul ESA rămâne relativ constant în anii 2017-2018, urmând să se reducă la 2,0% în anul 2020, conform Programului de Convergenţă, care mai precizează: "Se estimează ca deficitul structural să crească la 3% în anul 2018, urmând ca deficitul structural să intre pe o traiectorie de ajustare către obiectivul pe termen mediu (OTM) din anul 2019. Comisia Europeană a constatat în analiza din cadrul raportului de ţară că România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Cu toate acestea, au fost identificate vulnerabilităţi privind politica fiscală prociclică, eficienţa investiţiilor publice, poziţia investiţională netă, precum şi privind creşterile salariale".

Pentru 2017, guvernul estimează în Programul de Convergenţă o creştere economică de 5,2%, iar producţia efectiv realizată este aşteptată să depăşească uşor producţia potenţială, tot în acest an estimându-se şi închiderea decalajului faţă de PIB potenţial.

Documentul menţionează: "În ciuda acestor evoluţii favorabile, rata sărăciei în rândul persoanelor încadrate în piaţa muncii rămâne cea mai ridicată din UE. În plus, există în continuare mari decalaje între zonele rurale şi cele urbane, România confruntându-se cu riscuri foarte ridicate de sărăcie, de excluziune socială şi de inegalităţi în materie de venituri".

Din perspectiva echilibrului bugetar, o problemă importantă, potrivit Programului, este legată de colectarea veniturilor, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai mici grade de colectare a veniturilor la bugetul de stat din UE. În acest sens, Guvernul a propus o serie de măsuri destinate îmbunătăţirii colectării veniturilor şi reducerii evaziunii fiscale.

Documentul spune: "Politica monetară va continua să urmărească readucerea şi menţinerea pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de inflaţie, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Atât pe termen scurt, cât şi pe orizontul mai îndelungat de timp, calibrarea parametrilor instrumentelor politicii monetare, inclusiv a nivelului ratei dobânzii-cheie a BNR, în contextul adecvării condiţiilor monetare reale, va fi corelată, în principal, cu intensitatea presiunilor inflaţioniste exercitate în perspectivă de excedentul de cerere agregată, precum şi cu comportamentul anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi cu riscurile la adresa acestuia. Repere foarte importante vor rămâne, de asemenea, caracteristicile mecanismului de transmisie a politicii monetare, mai ales ale procesului de creditare a sectorului privat şi ale comportamentului de economisire.

Un rol esenţial în fundamentarea deciziilor vor continua să-l deţină incertitudinile şi configuraţia balanţei riscurilor asociate prognozei pe termen mediu a inflaţiei, inclusiv probabilitatea de materializare a acestora. Din perspectiva celei mai recente prognoze pe termen mediu a BNR, deosebit de relevante sunt incertitudinile şi riscurile având ca sursă: (i) conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, în condiţiile posibilei abateri a execuţiei bugetare de la coordonatele programului bugetar al anului 2017; (ii) eventuala stimulare suplimentară a consumului în defavoarea realizării investiţiilor publice programate, de natură să afecteze potenţialul de creştere şi competitivitatea economiei româneşti; (iii) evoluţiile economice din zona euro în contextul alegerilor din 2017 şi al negocierilor pentru Brexit; (iv) implicaţiile divergenţei conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale asupra pieţei financiare locale, inclusiv în contextul economic şi financiar regional actual şi de perspectivă. Deosebit de importante din perspectiva conduitei şi implementării politicii monetare rămân, de asemenea, caracteristicile reformelor structurale şi ale atragerii de fonduri europene, în condiţiile în care un mix echilibrat de politici macroeconomice şi sporirea potenţialului de creştere a economiei sunt esenţiale pentru atingerea obiectivului privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, ca premisă a unei creşteri economice sustenabile şi de durată".