PROGRAMUL DE GUVERNARE 2017-2020 "Eficientizarea sistemului energetic - obiectiv strategic"

Redefinirea politicilor energetice astfel încât România să devină pol energetic regional şi realizarea Strategiei Energetice a României sunt măsuri esenţiale în programul de guvernare 2017-2020 în domeniul energetic.

Documentul precizează: "În obiectivele Strategiei energetice 2020-2030 privind cadrul de dezvoltare trebuie să se înscrie reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră - comparativ cu nivelul din 1990, cota de energie minim 27% în cererea de energie din surse regenerabile; eficienţa energetică - minim 27% comparativ cu scenariul de status-quo; creşterea gradului de interconectare al sistemelor electroenergetice la 15%.

Pe termen mediu şi lung, până în anul 2035 şi ulterior, se impune schimbarea de paradigmă privind modul de producere, distribuţie şi utilizare a energiei care trebuie adaptată unui mixt energetic global, ce acordă prioritate energiei din surse regenerabile, cărbune şi gaze curate, combustia hidrogenului, fisiunea nucleară - generaţia a IV-a şi energia de fuziune nucleară".

Începând cu anul 2016 prin semnarea noului Tratat Post-Kyoto sectorul energetic a intrat în cea mai importantă perioadă de tranziţie din istoria omenirii, susţine Programul de Guvernare pentru 2017-2020, precizând: "Această tranziţie impune redesenarea politicilor energetice ale României, o nouă abordare strategică şi redefinirea unor priorităţi punând accent pe activitatea de Cercetare - Inovare şi de susţinere, promovare a noilor tehnologii privind stocarea energiei, reţelelor inteligente sau măsurilor de eficienţă energetică în întreg sistemul".

Documentul menţionează: "Avem un sistem energetic îmbătrânit, poluant şi ineficient. Din 100 de unităţi energetice ale materiei prime, doar 15% mai ajung la consumatorul final. Acest dezavantaj trebuie transformat într-o oportunitate, respectiv într-un obiectiv strategic: eficientizarea sistemului energetic are consecinţe calitative directe şi imediate asupra scăderii preţului energiei şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător. Cheia viitorului este «energia electrică». Soluţia pentru noile provocări tehnologice şi de sistem reprezintă o nouă revoluţie tehnologică, respectiv o nouă revoluţie digitală".

Programul de guvernare menţionează că sistemul energetic trebuie să progreseze concomitent pe următoarele direcţii principale: menţinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire; decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi; liberalizarea pieţei de energie şi interconectarea sistemelor energetice, cu reţele "inteligente" şi de comunicare, pentru o reţea complementară şi interactivă de servicii; eliminarea (minimizarea) dependenţei dintre dezvoltarea economică şi degradarea mediului, prin asigurarea de energie curată, sigură şi la preţuri accesibile; politicile de creştere a eficienţei energetice şi stimularea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, combinate cu o piaţă stabilă pentru emisii de carbon pot determina direcţia şi schimbările de comportament.

Pentru asigurarea securităţii energetice naţionale, programul de guvernare are în vedere monitorizarea procedurii de negociere a contractelor şi asigurarea transparenţei procedurilor, revizuirea legislaţiei fiscale în domeniul petrolului şi gazelor naturale, dar şi întărirea puterii şi independenţei autorităţilor specifice controlului şi reglementării, precum şi evitarea situaţiilor de tip monopol (sancţionate de UE şi contrară economiei de piaţă). Exploatarea rezervelor probabile şi posibile se poate realiza, conform documentului, prin investiţii specifice pentru dezvoltarea activităţii de explorare şi exploatare ale resurselor de petrol şi gaze naturale ale României: "Pe termen mediu, descoperirea de noi rezerve este condiţionată de realizarea proiectelor pentru zone de adâncime onshore (sub 3000 m), cu geologie complicată şi în perimetre offshore din Marea Neagră, îndeosebi în zona de apă adâncă (sub 1.000 m). Lucrările, care se vor realiza pe termen scurt şi mediu, pot susţine producţia pentru evitarea epuizării resurselor".

Tot pentru asigurarea securităţii energetice naţionale, programul de guvernare 2017-2020 precizează că reţeaua de transport şi de distribuţie a energiei electrice este o reţea "de siguranţă socială" reprezentând fundaţia pentru progresul societăţii.

În anii care urmează, construcţia de noi grupuri energetice care utilizează cărbune în tehnologii curate de ultimă generaţie şi de înaltă eficienţă va fi parte a răspunsului la creşterea consumului de energie electrică. Noile capacităţi nucleare sau noile capacităţi hidroenergetice vor juca un rol cheie în decarbonizarea producţiei de energie electrică în România şi în regiune, mai precizează docmuentul.

Programul de guvernare spune că o atenţie deosebită se va acorda celei mai importante vulnerabilităţi a sectorului energetic, respectiv cea a resursei umane pentru care se vor construi programe de atragere a tinerei generaţii spre şcolile tehnice din domeniul energetic, pregătirea, calificarea şi perfecţionarea unei forţe de muncă în special locală.

De asemenea, autorităţile locale trebuie să devină actor cheie al procesului de tranziţie al sectorului energetic precum şi cele de redesenare a politicilor energetice la nivel naţional cât şi local.

Guvernanţii apreciază că se impun, în acest scop, programe cadru pentru pregătirea personalului acestora în toate domeniile sectorului energetic (comercial, tehnic, etc.) prin noile strategii şi foi de parcurs ale domeniului energetic realizate prin integrarea responsabilităţii strategice a UAT-urilor pentru siguranţă şi cele pentru sănătate ale populaţiei şi pentru valorificarea forţei de muncă locale.

• Revitalizarea producţiei de cărbune

Cărbunele rămâne o componentă importantă a mixului de materii prime energetice a României. Programul de guvernare 2017-2020 spune că, pe termen mediu, producţia de huilă trebuie menţinută pentru a asigura funcţionarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia şi un grup la termocentrala Paroşeni, pentru producerea de energie electrică şi energie termică în sistemele centralizate de termoficare de la Deva şi din Valea Jiului (Petroşani, Lupeni, Vulcan etc.).

La termocentrala Mintia, în următorii 10 ani, se poate implementa, potrivit guvernanţilor, un proiect cu un grup energetic (200MW sau 500MW), cu eficienţă ridicată (randament 43-45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150-200MW, cu pat fluidizat sau parametrii supracritici, la Paroşeni, dotate cu instalaţii de mediu corespunzătoare.

Programul de guvernare mai precizează că lignitul indigen rămâne o sursă energetică importantă în mixul de resurse energetice, pe baza căreia trebuie păstrate şi dezvoltate, în continuare, capacităţi de producere de energie electrică cu eficienţă ridicată.

• Consolidarea producţiei de energie nucleară

Energia nucleară este un pilon al securităţii în producţia de energie electrică şi de diminuare a emisiilor de CO2, menţionează programul de guvernare, precizând că la unităţile tip CANDU 6 se poate dubla durata de viaţă economică, până la 60 de ani, prin realizarea unei revizii şi retubare a fiecărui reactor, după 30 de ani de utilizare.

Pe acest segment de energie, guvernanţii solicită menţinerea locurilor de muncă şi a expertizei profesionale pe un ciclu complet nuclear, prin extinderea ponderii energiei nucleare în mixtul energiei naţionale.

"Pentru valorificarea superioară a rezervelor de uraniu, se impune asigurarea condiţiilor competitive de piaţă în exploatarea uraniului (cariere de exploatare noi, îmbunătăţire tehnologii de rafinare)", conform documentului care mai propune atragerea de investitori pentru finalizarea unităţilor 3 şi 4, respectiv retubarea unităţii 1 şi 2.

• Mărirea potenţialului hidroenergetic

Realizarea programului de amenajare a potenţialului hidroenergetic va asigura creşterea cantităţii de energie electrică din surse regenerabile (inclusiv capacităţi hidroenergetice de peste 10 MW) până la 43% în anul 2020, valoare care se va stabiliza la circa 42% din potenţialul hidroenergetic, mai spune programul de guvernare, adăugând: "Pentru perioada 2017-2035, sectorul hidroenergetic poate participa cu o putere instalată de circa 6.500 MW în sis-temul electroenergetic naţional. Conform strategiei Hidroelectrica, potenţialul hidroenergetic amenajat ar urma să ajungă la 59% în anul 2020, respectiv la 67% în 2035. Finalizarea investiţiilor hidroenergetice în derulare, de către Hidroelectrica - producător de energie regenerabilă de interes naţional - este necesară, pentru a sprijini programul naţional de reducere a emisiilor cu efect de seră şi a suplimenta rezerva de putere pentru servicii tehnologice de sis-tem. Realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarniţa Lăpuşteşti (1.000 MW) şi a altor centrale hidroelectrice poate să contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajul frecvenţă putere, cerinţă imperativă a Sistemului Energetic European".

O altă măsură a noului guvern în domeniul energetic este susţinerea strategică a creşterii ponderii energiei electrice în consumul de energie al României, cheia viitorului în energie reprezentând-o extinderea utilizării energiei electrice în special către trans-portul în comun, prepararea hranei, încălzire/răcire etc.

Documentul mai spune: "În prezent, circa 40% din energia primară globală este folosită pentru generarea energiei electrice. Având în vedere ponderea importantă a energiei electrice în structura energiei finale, creşterea eficienţei energetice în sectorul energiei electrice conduce la reducerea cotei de energie primară utilizată, respectiv a amprentei de carbon pentru producerea energiei electrice".

Programul de guvernare mai propune creşterea puterii din centralele din Dobrogea şi Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie: "Pe termen mediu şi lung, analiza regimurilor de funcţionare pentru un orizont de timp de minim 10 ani, trebuie să ia în considerare creşterea puterii din centralele din Dobrogea şi Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie (eoliene şi fotovoltaice). Sursele regenerabile de energie vor asigura, pe termen mediu, 60% din producţia de energie electrică a României.

În România, suprafaţa cumulată (peste 490.000 de hectare - teren în stare degradată) se poate valorifica pentru înfiinţarea de culturi energetice. De asemenea, pentru o perioadă de cel puţin 25 de ani, se pot crea zeci de mii de locuri de muncă, cu profesii şi specializări profesionale în activităţi de pregătire, exploatare şi procesare a biomasei, respectiv de producere, distribuţie şi furnizare a energiei, în special în zonele rurale. Proiectele pe bază de biomasă se susţin fără costuri pentru mediu la producerea de energie electrică şi termică.

Pentru valorificarea şi exploatarea terenurilor aflate în proces de deşertificare şi biodegradare, precum şi pentru un nou regim de împădurire vor fi stabilite obiective naţionale, cu ţintă 2030, cu stimulente pentru atenuare emisii GES, precum şi investiţii în combustibili alternativi, biocombustibili, biomasă şi bioeconomie".

Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE) reprezintă un imperativ la nivelul României şi al Uniunii Europene justificat de protecţia mediului, creşterea independenţei energetice faţă de importuri, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, precum şi pentru motive de ordin economic şi de coeziune socială, mai spune documentul, care menţionează că se impune realizarea unui cadru legislativ predictibil pentru o lungă perioadă de timp realizat cu mecanisme de corecţie prin reguli de piaţă, dar şi de încurajare a investiţiilor în capacităţi mici până la 1 MW: "Pentru aceasta, însă, este necesară funcţionarea în sistem a unor centrale de vârf, deoarece modul actual de funcţionare are implicaţii negative asupra costurilor de producţie şi duratei de viaţă a grupurilor destinate funcţionării în bază".

Guvernanţii mai au în vedere realizarea unei capacităţi de echilibrare a balanţei producţie-consum fără a periclita siguranţa sistemului, pentru structura existentă şi prognozată pe termen mediu a parcului de producţie, de 3.500 MW.

• Eficienţa energetică - tratată ca "Program de ţară"

Eficienţa energetică trebuie tratată ca "Program de ţară" care va fi implementat ţinând seama de reducerea vârfului de consum anual, precum şi al consumului naţional de energie, mai spune programul de guvernare. Acesta va include: programe de gestionare a sarcinii energetice cum ar fi timpii şi tarifele de utilizare, de control al încărcării directe, tarifele utilizate şi de gestionare a sarcinii intreruptibile; de asemenea se va utiliza un sistem de standarde şi de etichetare pentru aparatura electrocasnică, izolarea termică a clădirilor precum şi campanii de informare, educare, avertizare a consumatorilor asupra conservării energiei şi eficienţei energetice; implementarea se va realiza printr-un Plan Naţional de Acţiune pentru Eficienţa Energetică, ghiduri practice, reglementări, politici guvernamentale şi strategii cu un accent special asupra consumatorului ca fiind sursa cu cel mai mare potenţial de economisirea de energie.