PROIECT DE DIRECTIVĂ PRIVIND INSOLVENŢA OFERĂ COMPANIILOR POSIBILITATEA ŞTERGERII DATORIILOR ÎNTR-UN TERMEN DE TREI ANI Piaţa comunitară, marcată de atitudini de business cu un oarecare grad de haos

Reporter: Ar putea România să deruleze transpunerea în legislaţia naţională a Proiectului de Directivă în situaţia în care acesta va fi adoptat de Parlamentul European?

Nicoleta Munteanu: Proiectul de Directivă constituie un început de drum pentru îmbunătăţirea creşterii economice la nivel comunitar, impulsionării ocupării forţei de muncă, profesionalizării mediului de afaceri cu efecte în îmbunătăţirea nivelului de trai şi dezvoltarea unei culturi de sprijin a salvării printr-o a doua şansă. Trebuie remarcat, însă, că toate acestea sunt posibil de realizat într-un mediu bazat pe formarea mentalităţilor şi valorilor europene pornind de la cel mai mic nivel, ce ţine de comunicare, solidaritate, unitate, egalitate, respect, toleranţă, pluralism şi, nu în ultimul rând, democraţie, libertate şi pace.

Plecând de la experienţa şi expertiza acumulată în ultimul timp în derularea unor proceduri de insolvenţă, unele cu final fericit, eu cred că România ar putea să deruleze transpunerea în legislaţia naţională a Proiectului de Directivă în situaţia în care acesta va fi adoptat de Parlamentul European.

Şi chiar cu succes.

Instituţii de învăţământ superior au deschis cursuri universitare specializate şi proiecte doctorale în practică prevenirii insolvenţei şi de insolvenţă, punând astfel bazele formării specialiştilor implicaţi în această direcţie, atât din zona instanţelor de judecată cât şi a practicienilor în insolvenţă. Însă acest început trebuie să se dezvolte spre mediul antreprenorial, al decidenţilor şi al specialiştilor în managementul crizelor. Fără o astfel de abordare integrată la nivel educaţional naţional şansele de succes se reduc semnificativ, interesul trebuind să suscite zona de strategie naţională, astfel încât într-un interval de timp cât mai redus numărul de firme care intră în insolvenţă şi apoi în lichidare să intre pe un trend descendent. O condiţie de succes o poate constitui dezvoltarea unor instrumente specializate de analiză şi raportare, astfel încât predicţiile asupra evoluţiei firmei să se realizeze timpuriu, evitându-se instituirea stării de insolvenţă. De asemenea instrumente derivate din colecţia de standarde ISO 31000 "Managementul Riscului" pot constitui o soluţie de bună practică pentru mediul antreprenorial, ce pot fi dezvoltate în practica activităţilor de raportare şi analiză financiar contabilă şi de control managerial.

Reporter: Ce este un practician în domeniul restructurării, potrivit noii directive, ce atribuţii va avea acesta?

Nicoleta Munteanu: "Practicianul în domeniul restructurării" va fi orice persoană sau organism desemnat de către o autoritate judiciară sau administrativă să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele sarcini: să asiste debitorul sau creditorii la întocmirea sau negocierea unui plan de restructurare; să supravegheze activitatea debitorului în cursul negocierii unui plan de restructurare şi să raporteze către autoritatea judiciară sau administrativă; să preia parţial controlul asupra activelor sau a afacerilor debitorului în cursul negocierilor.

Constatăm astfel o profesionalizare a activităţii de restructurare, prin apelarea la asistenţă unui profesionist, practician în domeniul restructurării, desemnat de către o autoritate nu la liberă alegere a unei părţi interesate care poate da naştere unor situaţii speculative în detrimentul unei terţe părţi. Astfel şansele de redresare a debitoarei cresc, specialistul în domeniul restructurării pe lângă asistarea şi supravegherea activităţii debitorului preia parţial controlul asupra activelor sau a afacerii debitorului.

Reporter: Ţinând cont de conjunctura socială şi politică actuală a statelor membre UE, cum vedeţi o eventuală evoluţie a acestor aspecte?

Nicoleta Munteanu: Această conjunctură este foarte importantă, nu trebuie neglijată deloc. Deşi sunt funcţionale reguli de liberă circulaţie a produselor şi forţei de muncă în piaţă comunitară, afacerile pot evolua în afara limitelor previzionate atunci când acestea au o dimensiune transfrontalieră, fiind expuse unor situaţii conjuncturale a căror predicţie poate ridică serioase probleme chiar şi specialiştilor cu o vastă experienţă în tehnici de previziune şi simulare. Un exemplu în acest sens este ieşirea Marii Britanii din UE, tensiunile sociale determinate de valurile migraţioniste, atitudini naţionaliste extreme etc.

Transpunerea cadrului legislativ unic european în legislaţiile ţărilor membre joacă un rol crucial în proiectarea afacerii, în stabilirea premiselor şi a evoluţiei ulterioare. Numărul tot mai mare de operaţiuni transfrontaliere şi operarea într-un mediu multicultural generează inevitabile situaţii conflictuale a căror mediere este supusă regulilor statului în care s-a manifestat. Este evident faptul că se ajunge în cele din urmă la un blocaj care poate avea efecte dezastruoase asupra afacerii, de cele mai multe ori responsabilitatea fiind atribuită deciziei de management.

Reporter: În această propunere se pune mare accent pe "a doua şansă". Cât de uşor sau cât de greu consideraţi că va fi de implementat aceasta?

Nicoleta Munteanu: Provocările pieţei comunitare, marcată de atitudinile de business aflate într-o continuă evoluţie entropică, cu un oarecare grad de haos, care creează modele noi de analiză şi de noi idei de afaceri, determină riscuri previzibile a căror posibilă manifestare ridică serioase probleme, în special atunci când ele depăşesc graniţele statelor membre.

Societăţi ce operează în orice piaţă concurenţială se află într-o acerbă căutare de idei noi pentru a îşi maximiza profitul, de a-şi mări cota de piaţă şi de a deveni un brand. În acest sens se adoptă decizii de management cu un grad de risc de multe ori sub evaluat, în lipsa unor instrumente viabile şi a cunoştiinţelor de specialitate necesare. Este evident că vor există întotdeauna competitori care vor eşua. Iniţitiva celei de "a două şanse" privind cadrele de restructurare preventive, "a două şansă" şi măsurile de sporire a eficienţei procedurilor de restructurare, de insolvenţă şi de remitere de datorie este salutară şi apreciez absolut necesară într-un mediu de business transfrontalier.

Reporter: Care este cel mai bun aspect al acestei propuneri?

Nicoleta Munteanu: La nivel naţional cât şi european, managerii percep insolvenţa ca pe o "sperietoare" sau ca pe o "plasă de salvare". Cele două moduri de percepţie nu sunt greşite, atâta timp cât ele sunt previzionate în cadrul unei analize documentate de risc a afacerii şi generează planuri de acţiune la manifestarea unor factori de risc prin măsuri de restructurare preventive cu acţiune rapidă şi monitorizare atentă a efectelor şi tendinţelor de evoluţie a afacerii post restructurare. Din păcate, la momentul actual aceste percepţii sunt mai mult intuitive şi se bazează pe aprecieri proprii asupra mediului de afaceri a unei situaţii de conjunctură. Schimbarea mentalităţilor este un proces de lungă durată, însă dezvoltarea unor instrumente reglementate la nivel naţional atât prin legislaţie cât şi prin coduri voluntare de bună practică pot contribui la accelerarea procesului de învăţare şi de formare a competenţelor şi comportamentului preventiv, atent la schimbările ce pot interveni, unele greu previzibile şi independente de deciziile manageriale.

Proiectul de directivă acoperă acest aspect al documentării unor instrumente în legislaţia ţărilor membre pentru ca managerii să poată depista din timp elementele de deteriorare a afacerii şi să poată reacţiona prompt prin măsuri de restructurare preventivă rapidă pentru afacerile viabile ce prezintă potenţial real de redresare sau de lichidare rapidă a celor neperformante.

Reporter: Despre ce instrumente vorbim?

Nicoleta Munteanu: Deşi sunt disponibile în literatura de specialitate o gamă extrem de diversificată de tehnici şi instrumente de analiză a evoluţiei previzionate a afacerii, precum şi instrumente de simulare, acestea sunt necunoscute pentru o mare parte din decidenţii firmelor, în special în zona IMM-urilor. Putem aprecia ca fiind o problemă de strategie naţională modul de conştientizare şi formare a competenţelor antreprenoriale ale decidenţilor din sectorul IMM, zona ce constituie un real motor de dezvoltare economică, cu o expunere semnificativă la starea de insolvenţă. Cultura antreprenorială atât informală cât şi cea formală, prin politici naţionale de educaţie antreprenorială, încă din mediul liceal, continuate prin studii aprofundate univesitare, postuniversitare şi de master, apreciez că pot constitui o soluţie de succes la provocările mediului actual de business, la educarea managerilor de a recunoaşte riscurile la care îşi expun afacerea şi de a reacţiona în consecinţă, inclusiv prin eliminarea stigmatizării în cazul pierderii unei afaceri, de a îşi cultiva încrederea într-un nou început şi în "a doua şansă".

Un alt aspect important al propunerii îl constituie introducerea unor instrumente de digitalizare a procedurilor specific prevenirii stării de insolvenţă , în scopul declarat de a se reduce costurile derulării acestor proceduri inclusive a timpului necesar derulării, prin asigurarea unui cadru informaţional reglementat unitar la nivelul statelor membre.