PROIECT DE LEGE PENTRU RECUPERATORII DE CREANŢE Debitorii ar putea plăti cel mult dublul preţului la care a fost vândut creditul

Firmele recuperatoare ar putea fi obligate să nu mai ceară debitorilor o sumă mai mare decât dublul celei pe care au plătit-o către bănci în momentul achiziţionării creanţelor, potrivit unui proiect legislativ iniţiat de senatorul PNL Steliana Miron.

Acesta prevede: "Creanţele cesionate pot fi valorificate până la maximum dublul sumei din valoarea de cesiune, fără a depăşi valoarea debitului principal restant. Recuperarea creanţei se face în rate, în urma negocierii dintre debitor şi proprietarul de drept al creanţei.

Orice tip de creanţă sau drepturi litigioase nu pot fi valorificate, răscumpărate sau achitate mai mult de dublul sumei plătite de deţinătorul creanţei sau al dreptului litigios".

Doamna Miron ne-a spus că iniţiativa sa urmează să intre la aprobare în plenul Senatului, după ce, săptămâna trecută, a fost avizată în mod favorabil, cu unanimitate de voturi, atât de Comisia de buget, cât şi de cea juridică.

Cu alte cuvinte, dacă băncile vor continua să vândă creanţe cu discounturi de peste 90%, preţul fiind sub 10%, atunci debitorii vor fi obligaţi să plătească firmei de recuperare sub 20% din suma totală, dacă proiectul de lege va fi aprobat.

"Iniţiativa mea a avut un impact foarte mare, indiferent de culoarea politică pe care o au cei care l-au votat, în condiţiile în care avem câteva milioane de persoane în faza de executare silită", ne-a precizat senatorul PNL.

Domnia sa ne-a spus că iniţiativa are ca scop atât susţinerea consumatorilor, cât şi descurajarea firmelor de recuperare.

"Recuperatorii nu vor mai fi atât de interesaţi ca acum să cumpere creanţe şi vor fi mult mai motivaţi să negocieze cu clienţii", ne-a mai spus Steliana Miron.

În ultima perioadă, ziarul BURSA a primit unele sesizări din partea clienţilor bancari îndreptate împotriva firmelor de recuperare a creanţelor. Debitorii spun că recuperatorii au început să le transmită mesaje de intimidare şi de ameninţare copiilor lor.

Unul dintre clienţi ne-a povestit, printre altele: "Sunt deranjat că reprezentanţii firmei de recuperare au intervenit cu ameninţări la telefon. M-au sunat şi a răspuns copilul meu de şase ani când nu eram eu acasă. Când m-am întors din oraş, copilul, speriat, mi-a spus: «Tată, a sunat cineva şi a spus că se întâmplă ceva rău dacă nu suni la numărul acesta. E ceva tare, tare rău». La fel, au sunat la vecinii mamei mele de la ţară".

Contactaţi de ziarul BURSA, reprezentanţii EOS KSI România (compania despre care ne-a povestit debitorul) ne-au precizat: "Compania EOS KSI România nu poate comenta dacă nu i se oferă toate detaliile pentru a putea investiga în amănunt cazul/cazurile semnalate. EOS KSI România monitorizează activitatea tuturor agenţilor săi de colectare de creanţe şi se asigură că aceştia respectă procedurile interne, care nu includ ameninţări către debitori şi care sunt realizate în concordanţă cu Codul de Conduită al Asociaţiei de Management al Creanţelor Comerciale, al cărei membru fondator este EOS KSI România".

Recent, Marius Dunca, preşedintele ANPC, şi-a arătat speranţa că, în cadrul legii care trebuie implementată până în martie anul viitor şi care va transpune Directiva Europeană 17/2014, va fi reglementată şi piaţa recuperatorilor.

În acest context, Codul de Conduită al celor 15 companii membre ale Asociaţiei de Management al Creanţelor Comerciale (AMCC) a fost revizuit recent şi conţine prevederi stricte privind activitatea de colectare, în ceea ce priveşte frecvenţa apelurilor şi a corespondenţei scrise către persoanele cu datorii. Acesta este conceput pentru a oferi o înţelegere amănunţită şi clară a comportamentului aşteptat din partea fiecărei companii de colectare a creanţelor, membră AMCC, şi a angajaţilor săi.

Georg Kovacs, preşedintele AMCC, a declarat, recent, în cadrul unei conferinţe de presă, că agenţiile de colectare a creanţelor susţin economia naţională, datorită faptului că reuşesc să adune banii, care, altfel, ar putea rămâne nerecuperaţi.

Potrivit Codului de Conduită, contactarea unui client cu credite restante se poate realiza prin poştă, telefonic sau prin vizite la domiciliu. În cazul corespondenţei scrise, aceasta trebuie trimisă într-un plic sigilat, fără însemnări sau semne care să indice faptul că scrisoarea se referă la debitul destinatarului. Atât vizitele, cât şi telefoanele sunt permise de luni până vineri, între orele 8:00 şi 21:00, iar sâmbăta între 9:00 şi 14:00. Excepţia este reprezentată de cazurile în care debitorul solicită să fie sunat în alte intervale. "Convorbirile trebuie desfăşurate într-un mod politicos, care să asigure protejarea şi nedivulgarea către terţi a informaţiilor privind obligaţiile de plată ale debitorului şi datele personale ale acestuia/acesteia", a adăugat Georg Kovacs.

Potrivit domniei sale, utilizarea forţei, a ameninţărilor sau a oricăror alte metode menite să hărţuiască debitorul sunt practici interzise, inacceptabile de către AMCC.