PROIECT DE LEGE: PSD propune închisoare pentru guvernanţii care refuză să răspundă interpelărilor

Mai mulţi parlamentari PSD propun ca membrii Guvernului să fie pedepsiţi cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani în cazul în care refuză nejustificat să prezinte în faţa Parlamentului documentele cerute în activitatea de informare, precum şi dacă refuză să răspundă în termen de 20 de zile la întrebările şi interpelările parlamentarilor, potrivit unui proiect de lege publicat pe site-ul Senatului.

În acest sens, 10 deputaţi şi senatori PSD şi unul UNPR au înaintat o iniţiativă legislativă privind responsabilitatea ministerială, care se află în consultare publică la Senat. Cei unsprezece sunt: senatorul PSD Cătălin Croitoru, deputatul progresist Nuţu Fonta şi deputaţii social-democraţi Dumitru Chiriţă, Florin Tătaru, Gheorghe Şimon, Dorel Căprar, , Adrian Mocanu, Mihai Weber, Scarlat Iriza, Călin Matei şi Flavius-Luigi Măduţa.

Conform proiectului, va constitui infracţiune pedepsibilă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani "refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaţilor şi Senatului, comisiilor permanente ale acestora, comisiilor speciale şi comisiilor speciale de anchetă", în termen de maximum 20 de zile de la primirea solicitării, "informaţiile şi documentele cerute în cadrul activităţii de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului".

Aceeaşi pedeapsă este propusă pentru emiterea, de către membrii Guvernului, a unor "ordine normative sau instrucţiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, vârstă, sex sau orientare sexuală, apartenenţă politică, avere sau origine socială, de natură să aducă atingere drepturilor omului", precum şi "semnarea sau contrasemnarea de hotărâri, ordine sau decizii sau alte acte care încalcă dispoziile legale în vigoare".

Deputaţii PSD mai propun să fie considerate infracţiuni pasibile de închisoare de la 2 la 12 ani situaţii în care membrii Guvernului împiedică exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor vreunui cetăţean prin ameninţare, violenţă, folosirea de mijloace frauduloase ori prin neîndeplinirea obligaţiilor constituţionale şi legale, precum şi semnarea şi contrasemnarea de ordonanţe de urgenţă care încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, cu scopul de a ascunde săvârşirea unor fapte penale sau de natură să aducă atingere intereselor statului.

Pe lângă pedeapsa principală, proiectul de lege prevede că va fi aplicată şi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a mai ocupa o funcţie de demnitate publică sau funcţie de conducere publică pe o perioadă de de la 3 ani la 10 ani.

Iniţiativa legislativă mai stipulează că orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului, în exerciţiul funcţiunii lor, se va putea adresa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) sau procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru ca aceştia să solicite Preşedintelui, Camerei Deputaţilor sau Senatului aprobarea cererii de urmărire penală a membrii Guvernului.

Conform proiectului, victima, persoană fizică sau juridică, a unei infracţiuni comise de un membru al Guvernului în exerciţiul funcţiunii va putea depune plângere penală împotriva lui adresată procurorului general sau procurorului şef DNA, iar aceştia sunt obligaţi ca în termen de 30 de zile să sesizeze Camera Deputaţilor, Senatul sau Preşedintele României, pentru aprobarea cererii de începere a urmăririi penale a guvernantului. Ei se pot sesiza şi din oficiu, în cazul în care au cunoştinţă de comiterea unor fapte penale de către un membru al Guvernului.

Camera Deputaţilor şi Senatul se vor pronunţa asupra cererii de urmărire penală în maximum 90 de zile, dacă în acest termen este depăşit, atunci urmărirea penală se va considera aprobată tacit.

Şi în cazul membrilor Guvernului care nu sunt parlamentari, preşedintele României trebuie să se pronunţe în termen de 90 de zile asupra cererii de urmărire penală, în caz contrar considerându-se aprobată tacit.

Condamnarea definitivă a unui membru al Guvernului va atrage după sine demiterea de jure din funcţia deţinută.

Membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiunii lor protrivit codului penal şi codului de procedură penală, cu excepţia regulilor prevăzute în această lege, mai propun parlamentarii PSD.

Iniţiatorii au precizat că doresc, prin acest proiect, "creşterea responsabilităţii membrilor Guvernului faţă de procesul legislativ pentru a garanta respectarea libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti".

Ei au explicat şi că aplicarea pedepsei complementare de interzicere a ocupării unor funcţii publice şi cazurilor în care un membru al Guvernului semnează sau contrasemnează acte care violează Constituţia sau legile ţării, "are rolul de a garanta eliminarea din Înalta administraţie a acestor persoane care nesocotesc normele pe care au jurat să le respecte".

"În domeniul procedurii penale aplicabile infracţiunilor comise de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiunii, această propunere legislativă are meritul, pe de o parte, de a simplifica procedura prin eliminarea la maximum a controlului politic, iar, pe de altă parte, de a acorda, pentru prima oară în istoria post-decembristă, posibilitatea victimelor de a depune o plângere penală împotriva unui membru al Guvernului, care, prin comitrea unei infracţiuni le-a cauzat un prejudiciu. Prin introducerea aprobării tacite a cererii de urmărire penală, legea obligă Camerele şi Preşedintele României să ia o decizie în termen de 90 de zile, acest lucru evitând îngroparea dosarelor de către aceste instituţii. Mai mult, obligaţia impusă procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ şi procurorul şef al DNA de a transmite instituţiilor abilitate, în termen de 30 de zile, plângerea penală depusă de o persoană fizică sau juridical va accelera în mod sensibil procedura şi va elimina posibilitatea blocării ei la acest stadiu", au mai apreciat iniţiatorii.

"Prin această lege se doreşte juridicizarea la maximum a procedurii penale în cazul membrilor Guvernului, eliminarea controlului politic şi, nu în ultimul rând, eliminarea acestei impunităţi de facto de care beneficiază foştii şi actualii ministri. Adoptarea acestei legi este indispensabilă, în contextul monitorizării la care este supusă justiţia română din partea UE şi a eşecului în aderarea la spaţiul Schengen. O asemenea lege ar da un semnal clar că se doreşte eliminarea corupţiei la nivel înalt că se doreşte respectarea obligaţiilor asumate de ţara noastră cu ocazia aderării la UE. Acest act normativ instituie proceduri mai clare în cazul răspunderii membrilor Guvernului şi a Guvernului în ansamblul său, pentru a evita situaţii similar cu ceea ce s-a întâmplat în cazul votului din diaspora", au mai arătat autorii proiectului.

Proiectul a fost trimis pe 19 decembrie la Guvern şi Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.