Numărul mandatelor Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) s-ar putea limita la două, dacă iniţiativa legislativă pentru modificarea Statutului BNR va fi aprobată.
Proiectul de lege, semnat de parlamentari liberali, se află în plenul Camerei Deputaţilor, pentru votul final, după cum a transmis, ieri, deputatul liberal Andreea Paul.
Domnia sa ne-a precizat că textul proiectului se află încă în dezbatere publică, urmând ca, în prima şedinţă a Camerei Deputaţilor de după vacanţa parlamentară, "să intre la vot". Iniţiativa - care a primit aviz negativ de la Guvern, Senat şi Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, singura entitate care a aviza-o pozitiv fiind Comisia Juridică, - urmăreşte, potrivit expunerii de motive, "independenţa, eficienţa şi profesionalismul Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, în conformitate cu cerinţele Comisiei Europene".
Întrucât la nivelul Băncii Central Europene mandatul membrilor Comitetului Executiv nu poate depăşi opt ani, parlamentarii solicită, printre altele, limitarea numărului mandatelor în Consiliul de administraţie al BNR la două, în vederea creşterii eficienţei băncii centrale şi a reînnoirii viziunii acesteia asupra politicii monetare.
Potrivit expunerii de motive, Legea de funcţionare a BNR nu este corelată cu Tratatul Uniunii Europene şi cu regulile Băncii Centrale Europene, după cum recomandă rapoartele de convergenţă din anii 2012 şi 2014 dedicate României.
Documentul citat precizează: "Raportul asupra Convergenţei din anul 2014 precizează în mod clar la pagina 131: «În ceea ce priveşte independenţa băncii centrale, au fost identificate o serie de incompatibilităţi şi imperfecţiuni». De asemenea, Comisia Europeană atrage atenţia că art. 33 din Legea BNR 312/2004 nu este compatibil cu Articolul 130 din Tratatul Uniunii Europene, întrucât permite participarea, chiar fără drept de vot, a ministrului de Finanţe şi a unui secretar de stat din Ministerul Finanţelor Publice în cadrul şedinţelor care stabilesc politica monetară a BNR şi, prin urmare, au posibilitatea de a influenţa deciziile BNR. Prin acest proiect de lege propunem eliminarea alineatului (10) din art. 33 din Legea BNR 312/2004".
Comisia Europeană solicită de doi ani ca, în Legea BNR, să fie inclusă menţiunea expresă că "Guvernul nu va căuta să influenţeze sub nicio formă deciziile luate de membrii conducerii BNR", potrivit expunerii de motive, care subliniază că Legea BNR 312/2004, în forma sa actuală, "lasă loc politizării BNR, dar şi numirii în Consiliul de administraţie a unor persoane care nu au experienţa specifică cerută de acţiunile unei bănci centrale".
Doamna Andreea Paul este de părere că, dacă recomandările Comisiei Europene ar fi fost aplicate încă de acum doi ani, "acum nu am mai fi avut membri în CA al BNR din Ministerul Finanţelor".
Domnia sa a reiterat că, la baza iniţierii actualului proiect, stau recomandările din Rapoartele de Convergenţă a României din 2012 şi 2014.
Potrivit expunerii de motive, se impune de urgenţă alinierea legii BNR la cerinţele Comisiei Europene, în condiţiile în care ţara noastră are ca ţintă anul 2019 pentru aderarea la zona euro, "iar timpul necesar pentru efectuarea procedurilor juridice, a recunoaşterii din partea experţilor UE şi cea a eventualelor corecţii necesare este îndelungat".
Proiectul de lege mai prevede ca membrii Consiliului de Administraţie al BNR să îndeplinească o serie de condiţii, printre care: să aibă o reputaţie şi o pregătire profesională adecvată; studii superioare de lungă durată în domeniul ştiinţelor economice sau juridice; o experienţă profesională adecvată în domeniul financiar, monetar, al instituţiilor de credit sau instituţiilor financiare nebancare de minimum nouă ani de la absolvirea studiilor şi să nu deţină funcţii în cadrul partidelor politice, alte demnităţi publice sau funcţii private, cu excepţia activităţilor didactice din învăţământul superior.
Reprezentanţii Băncii Centrale nu au dorit să comenteze pe marginea prezentei iniţiative legislative.
1. fără titlu
(mesaj trimis de preacurviosul Comisarie în data de 04.08.2015, 01:07)
Limitarea numărului mandatelor este o condiționalitate a sistemelor politice, prin care este întreținută alternanța la accesul în funcții publice atribuite prin vot popular, acordând totuși timp destul pentru punerea în aplicare a unor proiecte.
Care ar fi țările cu sisteme financiare dezvoltate unde șeful băncii centrale are numărul mandatelor limitat ?
1.1. Habar n-am (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 04.08.2015, 09:21)
Probabil unde acelea unde seful bancii centrale nu tine mortis sa moara la datorie, alaturi de octogenarii sai consilieri. Adica deocamdata octogenari, ca in ritmul asta s-ar putea sa bata suta.
Lasand gluma la o parte, citeam undeva ca omul nostru e cel mai longeviv guvernator in functie (nu mai stiu daca din Europa sau chiar din lume) - iar asta cred ca se intampla cu 2-3 ani in urma!!! Dvs. realizati ca, daca vorbim in termeni de mandate de patru ani, dl. Isarescu e pe cale sa-l inceapa pe-al saptelea??? Nu vi se pare absolut nimic in neregula cu asta?
Bine ca fiul d-lui Isarescu are alte preocupari, ca mai aveam putin si incepeam sa argumentam ca e absolut normal ca functia sa fie ereditara...
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.08.2015, 09:55)
Unora, nici zece mandate nu le ajunge sa vada ca imparatul e gol...
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de preacurviosul Comisarie în data de 04.08.2015, 11:45)
Nu mă refer la persoană, ci la modul de ocupare a unei funcții care nu este și nu trebuie tratată ca o funcție politică. Fiecare mandat al șefului BNR este dat și semnifică acordarea încrederii de către Parlament. La fiecare 4 ani poate să apară un candidat mai bun în ochii Parlamentului, care să preia funcția. Dar dacă nu există un candidat mai bun, este foarte greșit să se apeleze la o stratagemă de genul "ăsta-i al nostru și nu este mai bun dar trebuie să îl punem, pentru că celuilalt i s-au terminat mandatele".
1.4. Nu cred ca vorbiti serios... (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 05.08.2015, 12:08)
.. cand scrieti ca aceasta functie "...nu este și nu trebuie tratată ca o funcție politică."
Dimpotriva, as zice. Chiar ignorand convenabil exemplul magistral dat chiar de omul nostru, care si-a intrerupt functia apolitica doar asa, putin, cat pentru un mandat de prim ministru si o candidatura la presedintie - aceasta functie este oricum EXTREM de politica.
Este mai politica decat functiile politice, daca-mi scuzati exprimarea schioapa, pentru ca dintr-o astfel de functie poti manevra astfel lucrurile, economia, incat sa ghidonezi politicienii de deasupra, ca pe niste marionete... Si este exact ce face dl. Isarescu de aproape 25 de ani.
Nu vad absolut niciun motiv rezonabil pentru care unei astfel de functii - si, in general, oricarei inalte functii publice - n-ar trebui sa i se aplice aceleasi rigori ca inaltelor functii politice.
In plus, nu vi se pare incoerent modul in care ne raportam la politicienii insisi, la Parlament? Ne vaicarim peste tot si tot timpul ce clasa politica jenanta avem, Parlamentul e la cote de rusine in materie de incredere a populatiei in alesii sai - dar, macar o data la patru ani, Parlamentul e minunat, e sublim. Atunci cand ii acorda increderea d-lui Isarescu pentru al nu stiu catelea mandat.
2. taca-ti fleanca fa!
(mesaj trimis de pandele în data de 04.08.2015, 11:01)
daca nu esti si putin lichea nu esti ticalos deplin! bnr nu este politizata ? ba este, si politica ei nu este, din pacate, politica independentei "cu orice pret"! madam voss, iar te mananca intre degetele mari de la picioare!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.08.2015, 11:58)
trebuie sa se fi intamplat ceva acum de avem atata valva in jurul BNR. pe de o parte macroconsiliul, pe de alta parte limitarea mandatelor guvernatorului. ce s-o fi intamplat?