PROIECT LEGISLATIV MFP apelează la instrumente financiare derivate pentru limitarea riscurilor cu datoria publică

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va putea utiliza instrumente financiare derivate în vederea realizării unei structuri valutare optime pentru portofoliul de datorie publică guvernamentală, arată un proiect de lege publicat pe site-ul ministerului de resort.

Acesta menţionează că, în baza acordurilor încheiate cu instituţii financiare de tip ISDA Master Derivative Agreement, MFP poate utiliza instrumente financiare derivate şi pentru menţinerea în limite rezonabile a riscurilor financiare (risc valutar, risc de rata de dobândă), în scopul limitării riscurilor cu datoria publică guvernamentală pe termen mediu şi lung.

Iniţiativa legislativă vine să modifice Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, prin introducerea unor concepte noi, specifice instrumentelor financiare derivate, "care să reflecte buna practică internaţională în domeniul instrumentelor financiare derivate şi un cadru legislativ clar, stabil, predictibil şi coerent".

În prezent, în conformitate cu prevederile actuale, MFP este singurul administrator al datoriei publice guvernamentale şi, în cazul operaţiunilor de administrare a riscurilor aferente obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale, ministerul poate încheia acorduri cu instituţii financiare în vederea utilizării de instrumente financiare derivate.

Nota de fundamentare a proiectului de lege arată, printre altele: "În prezent, pentru reducerea riscurilor asociate portofoliului de datorie publică guvernamentală nu se utilizează instrumente financiare derivate pentru reducerea expunerii la risc a portofoliului. Scopul utilizării operaţiunilor cu instrumente financiare derivate este acela de a proteja expunerea portofoliului de datorie publică guvernamentală de fluctuaţiile ratelor de dobandă şi de pe piaţa valutară. (...)

Nearmonizarea legislaţiei privind datoria publică cu reglementările internaţionale în domeniul instrumentelor financiare derivate, inclusiv în ceea ce priveşte încheierea de acorduri ISDA, poate conduce şi la pierderea unor oportunităţi de finanţare favorabile existente pe pieţele externe de capital, în valute altele decât în euro, şi care ar putea contribui la scăderea costului aferent datoriei publice guvernamentale şi minimizării riscurilor asociate".

Astfel, a intervenit necesitatea reglementării posibilităţii MFP de a încheia contracte de compensare şi/sau de compensare cu clauza de exigibilitate imediată cu instituţii financiare şi/sau cu entităţi înfiinţate în acest scop de către instituţiile financiare, coroborat cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanţie financiară aprobată prin Legea nr. 222/2004, cu modificările şi completările ulterioare".

MFP a beneficiat de asistenţă tehnică din partea Băncii Mondiale în implementarea proiectului "Dezvoltarea capacităţii de administrare a datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor financiare derivate". În baza documentelor elaborate de Banca Mondială şi a instruirii teoretice şi practice oferite de această instituţie, Ministerul Finanţelor Publice va elabora cadrul procedural privind utilizarea instrumentelor financiare derivate şi în ceea ce priveşte încheierea acordurilor cadru de utilizare a derivatelor financiare - ISDA Master Derivative Agreement.

Printre modificările propuse se numără:

"- modificarea art. 3, alineatul (3), în sensul autorizării Ministerului Finanţelor Publice de a realiza tranzacţii cu instrumente financiare derivate şi de a încheia contracte de compensare şi/sau de compensare cu clauza de exigibilitate imediată cu instituţii financiare şi/sau cu entităţi înfiinţate în acest scop de către instituţiile financiare;

- modificarea art. 3, alineatul (5), în sensul că veniturile, respectiv cheltuielile rezultate în urma efectuării operaţiunilor de administrare a datoriei publice guvernamentale, inclusiv operaţiunile de administrare a pasivelor şi operaţiunile cu instrumente financiare derivate pentru acoperirea riscurilor asociate portofoliului de datorie publică guvernamentală în numele statului, reprezintă venituri, respectiv cheltuieli ale bugetului de stat;

- introducerea unui nou alineat, alineatul (51), în sensul autorizării Ministerului Finanţelor Publice de a furniza sau primi colateral în cazul tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate".

Documentul citat mai subliniază că, în aplicarea articolului 5 din OUG privind datoria publică, a intervenit necesitatea introducerii a patru alineate noi:

"- (21) Pentru aplicarea prevederilor art. 5 , în situaţii excepţionale, Ministerul Finanţelor Publice poate utiliza sume din veniturile din privatizare pentru efectuarea plăţilor de dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente datoriei publice guvernamentale;

- (22) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să majoreze cu sumele din venituri din privatizare veniturile bugetului de stat la o poziţie distinctă în cadrul capitolului 40.00 «Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate», precum şi cheltuielile bugetului de stat şi cheltuielile prevăzute în bugetul aprobat Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale la capitolul 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi»;

- (23) Venituile din privatizare se reîntregesc cu sumele utilizate potrivit prezentului articol din bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale de la o poziţie distincă de cheltuieli din cadrul titlul 81 «Rambursări de credite»;

- (24) Cu sumele rămase neutilizate, determinate ca diferenţă între creditele bugetare majorate potrivit alin. (2) şi plăţile efectuate din acestea, se reconstituie veniturile din privatizare".