Protest în Portul Constanţa

--------------

Actualizare 13:23 EY: "Master Planul nu este un document restrictiv"

Master Planul Portului Constanţa nu este un document "restrictiv", rolul acestuia fiind de a sprijini CN APM Constanţa în procesul de luare a deciziilor, arată un răspuns al EY, consultantul pe Master Plan, la memoriile transmise de către Operatorii Portuari.

"Obiectivul general îl constituie elaborarea unei planificări strategice pe termen scurt, mediu şi lung pentru Portul Constanţa (până în 2020, 2030, respectiv 2040), în condiţiile asigurării unei continuităţi a dezvoltării portuare, cu exploatarea eficientă a resurselor şi infrastructurii existente, orientate spre necesităţile reale ale pieţei, apt să deservească deopotrivă cerinţele naţionale, dar şi pe cele ale hinterlandului său, în condiţii de eficienţă şi în contextul competiţiei cu alte porturi şi al globalizării. Cele trei porturi (Constanţa, Midia şi Mangalia) funcţionează într-un mediu comercial dinamic şi este esenţial ca acestea să deţină flexibilitatea necesară adaptării la cerere, în contextul concurenţei comerciale. În consecinţă, rolul Master Planului este de a sprijini CN APM Constanţa în procesul de luare a deciziilor. CN APM Constanţa va decide ulterior cum va pune în aplicare streategia şi proiectele propuse, în urma analizei individuale a fiecăruia dintre proiecte", potrivit sursei citate.

EY notează că Master Planul actual este fundamentat pe o bază comună de cunoştinţe la momentul realizării studiului, 2014 - 2015.

"Revizuirea ar trebui făcută cel puţin la începutul fiecărui ciclu/ perioade economice (termen mediu/termen scurt) şi oricând apar schimbări semnificative de situaţie care necesită atenţie, spre exemplu: finalizarea lucrărilor de îmbunătăţire a navigaţiei pe Dunăre sau apariţia unui puternic interes comercial de a finanţa infrastructură nouă şi de a atrage volume adiţionale de marfă (volume care la momentul actual se poate să nu fi fost luate în considerare)", mai susţine EY.

În ceea ce priveşte observaţiile privind analiza incompletă a situaţiei existente sau insuficienţa informaţiilor din documentul pe baza căruia sunt formulate aceste observaţii, EY menţionează că documentul depus la Agenţia de Protecţie a Mediului este o versiune preliminară a Master Planului pentru Portul Constanţa. De asemenea, conţinutul acestui document a fost stabilit în funcţie de baza de Informaţii necesară Agenţiei pentru Protecţia Mediului pentru a determina efectele proiectelor propuse asupra mediului. Din acest motiv, documentul nu conţine toate rapoartele intermediare ce au stat la baza analizei, informaţiile respective nefiind necesare pentru Evaluarea impactului asupra Mediului.

"Aşadar, considerăm că observaţiile legate de nivelul insuficient de informaţii sau faptul că analiza situaţiei existente este incompletă nu pot fi considerate valide, acestea fiind bazate pe un document al cărui scop este exclusiv de a prezenta propunerile de proiecte în vederea determinării impactului asupra mediului înconjurător. Acest lucru este valabil şi pentru afirmaţiile cu privire la lipsa analizei surselor de finanţare pentru proiectele propuse şi aspecte legate de tarife şi taxe portuare, care sunt parte componentă a unui raport intermediar.

Menţiunea legată de faptul că Master Planul nu propune soluţii prin care CN APM să-şi asume garantarea investiţiilor private pe care operatorii le realizează nu este justificată deoarece această garantare a investiţiilor nu se află sub răspunderea CN APM şi de asemenea nu constituie obiectivul acestui proiect. Mai mult, aceste observaţii nu iau în considerare faptul că rapoartele preliminare/intermediare ale proiectului reprezintă documente interne ale CN APM şi nu documente publice", potrivit comunicatului EY.

Cu privire la afirmaţia că în demersurile relizate în vederea întocmirii proiectului nu s-au purtat discuţii cu toate persoanele implicate în desfăşurarea activităţii în Porturile Constanţa, Mangalia şi Midia, EY precizează: "În vederea planificării întâlnirilor cu operatorii portuari au fost selectaţi primii 25 dintre aceştia în funcţie de volumul de mărfuri manipulate în 2013, volumul cumulat fiind de aproximativ 50 milioane tone în 2012, reprezentând mai mult de 90% din totalul mărfurilor manipulate în cele 3 Porturi. Consultantul a transmis, prin intermediul CN APM cereri oficiale pentru întâlniri cu operatorii portuari. În total, au avut loc, pe parcursul proiectului, 23 de întâlniri cu operatorii portuari din porturile Constanţa, Midia şi Mangalia. Lista participanţilor precum şi perioada de desfăşurare sunt anexate acestei comunicări. Au fost realizate minute ale întâlnirilor respective ce au fost folosite ca date de intrare pentru anumite analize. Chestionarele au fost transmise către Beneficiar şi anexate la Raportul de Analiză a situaţiei existente".

EY mai transmite că, faţă de consultările publice specifice procedurii de mediu, CN APM va lansa o invitaţie către Organizaţia Patronală şi operatorii de terminale, scopul acesteia fiind de a prezenta principalele concepte ce stau la baza elaborării Strategiei de dezvoltare, dar şi de a răspunde întrebărilor venite din partea reprezentanţilor comunităţii portuare.

În ceea ce priveşte afirmaţia că Master Planul trasează strategii pentru dezvoltarea unor operatori portuari şi stabileşte mărfurile pe care aceştia ar trebui să le opereze, proiectele şi măsurile propuse au fost identificate şi definite în urma unei analize detaliate şi riguroase a situaţiei existente în port, pe baza estimării capacităţii de operare a diferitelor tipuri de mărfuri raportată la estimările de trafic.

"Aşadar, proiectele au fost formulate pentru a răspunde necesităţilor de dezvoltare a Portului per ansamblu, fără a se face distincţie între diferiţi operatori. În acest context, trebuie menţionat faptul că anumite strategii, pentru a fi aliniate principiilor de planificare şi zonare a portului, pot face referire directă la activitatea anumitor terminale. Aceste tipuri de proiecte se încadrează în categoria celor de modernizare şi eficientizare a infrastructurii portuare.

Facem menţiunea că Master Planul propune atât proiecte de mentenanţă şi modernizare a infrastructurii existente ce includ atât infrstructura portuară, cât şi infrastructura rutieră şi feroviară din limitele porturilor, cât şi proiecte de dezvoltare ce răspund viitoarelor nevoi de infrastructură identificate în urma analizelor. Acestea din urmă sunt bazate pe Studiul de Trafic elaborat de către Consultant prin care sunt identificate tendinţele de dezvoltare au fost propuse ulterior identificării mărfurilor cu importanţă strategică, nu măsuri pentru dezvoltarea anumitor operatori. Memoriile primite din partea operatorilor susţin că proiectul Schimbarea Destinaţiei Portului Vechi are ca principal argument recondiţionarea unor obiective de patrimoniu industrial de importanţă naţională. Necesitatea schimbării destinaţiei Portului Vechi se bazează în mod special pe o zonare ineficientă a portului şi pe faptul că adâncimea existentă a apei, spaţiile de depozitare disponibile, atât direct la dane, cât şi în spatele acestora, precum şi suprafaţa de apă limitată care să permită manevrarea navelor nu permit manipularea modernă şi eficientă a mărfurilor în Portul Vechi", conform comunicării EY.

Reprezentanţii companiei de consultanţă notează că obiectivele care se doresc a fi atinse prin rededicarea Portului vechi sunt: dezvoltarea Portului Vechi într-o zonă urbană, de afaceri şi de recreere, legată de centrul istoric al oraşului; sporirea valorii centrului istoric al oraşului Constanţa şi promovarea de noi investiţii; conservarea clădirilor istorice ale Portului vechi şi modernizarea lor în scopuri comerciale şi integrarea lor în noua zonă urbană; realizarea unor bune conexiuni rutiere ale Portului Vechi cu centrul oraşului; creşterea valorii turistice generale a oraşului Constanţa, mai ales traficul navelor de croazieră.

"În ceea ce priveşte Portul Mangalia, s-au constatat o serie de limitări şi deficienţe după cum este prezentat în raportul făcut public. Acestea generează operaţiuni de manipulare a mărfurilor ineficiente ce nu pot aduce beneficii de ordin comercial sau economic pentru CN APM Constanţa şi pentru România. Prin urmare, nu se recomandă o dezvoltare viitoare a portului, ci o reducere a cheltuielilor operaţionale şi de mentenanţă la un nivel minim care să asigure menţinerea în condiţii normale a activităţii celor doi operatori portuari şi, mai important, a şantierului naval. Raportul nu propune închiderea Portului Mangalia, ci recomandă o posibilă relocare a celor doi operatori, din nou, în vederea creşterii eficienţei operaţiunilor", mai arată sursa.

(Alexandru Costea)

------

Actualizare 11:52 CN APM: "Actualizarea tarifului de utilizare a domeniului portuar se va face treptat, pentru menţinerea unui climat concurenţial echitabil"

• CN APM: "Gradul de ocupare a danelor din Portul Vechi este foarte redus"

Actualizarea tarifului de utilizare a domeniului portuar se va face treptat, ne-au transmis astăzi reprezentanţii Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Maritime" (CN APM), ca reacţie la protestul salariaţilor din portul Constanţa. Pe lângă nevoia de acoperire a costurilor, măsura este dictată şi de necesitatea menţinerii unui climat concurenţial echitabil în mediul economic portuar, precizează compania, într-un comunicat remis redacţiei.

CN APM precizează că a notificat în scris, în condiţiile stipulate în contracte, operatorii economici în legătură cu actualizarea tarifului de utilizare a domeniului portuar. Mai mult, reprezentanţii acestor societăţi au participat la două runde de discuţii pe această temă cu conducerea Administraţiei Porturilor Maritime.

În acest context, CN APM SA Constanţa "este nevoită să asigure aceleaşi condiţii pentru noii chiriaşi, cât şi pentru chiriaşii tradiţionali, astfel încât în porturile maritime româneşti să existe toate premisele unei concurenţe sănătoase", transmite sursa citată.

Compania precizează că tarifele pentru chirii nu au mai fost actualizate din 2007, iar creşterea de la 0,05 euro/mp la 0,08 euro/mp este menită să acopere costurile şi inflaţia.

"În momentul de faţă, operatorii portuari tradiţionali sunt, practic, subvenţionaţi de CN «APM» SA Constanţa, în timp ce noi parcele, mult mai prost poziţionate în port şi cu mai puţin potenţial, sunt licitate şi închiriate cu tarife între 2 lei/mp (0,45 euro/mp) şi 3 lei/mp (0,67 euro/mp)", se mai arată în comunicat.

În concordanţă cu HG 517/1998 privind înfiinţarea CN APM, unul dintre principalele obiecte de activitate al companiei îl reprezintă şi "punerea la dispoziţie utilizatorilor, în mod nediscriminatoriu, a infrastructurilor portuare, a celorlalte bunuri proprietate publică a statului şi a bunurilor proprietate a companiei", aminteşte compania.

Referitor la "transformarea vechiului port comercial", CN APM precizează că, potrivit Raportului Planuri Alternative de Dezvoltare din cadrul proiectului, motivele prezentate de consultant pentru care este necesară transformarea acestei zone se referă la "adâncimile reduse pentru operare (8,25 m), spaţiul limitat de manevră la ţărm, distanţele mari până la spaţiile de depozitare, dotările vechi şi ineficiente de manipulare şi depozitare, proximitatea faţă de centrul istoric al oraşului (poluare fonică, emisii de praf şi de carburanţi), căile de transport deficitare, atât rutiere cât şi pe căi ferate".

"Pe de altă parte, din cauza activităţilor portuare desfăşurate în zonă, consultantul consideră că atractivitatea Constanţei pentru turismul de croazieră este extrem de redusă (munţi de fier vechi, traficul de mărfuri, liniile de cale ferată, etc)", mai arată motivele consultantului.

În acest sens, din datele CN APM SA Constanţa pentru anul 2014, rezultă faptul că în Portul Vechi gradul de ocupare a danelor este foarte redus, aceasta reflectându-se şi în numărul scăzut de lucrători portuari din zonă, respectiv 243.

De exemplu, în dana 1 gradul de ocupare a fost de 15%, în dana 2 - 23%, dana 3 - 11%, dana 4 - 37%, dana 5 - 3%, dana 6 - 1%. În danele 7, 11, 12, 13, 14, 15 şi 16 gradul de ocupare în 2014 a fost zero. În dana 20 s-a înregistrat grad de ocupare 8%, iar in dana 21 - 54%. Traficul de mărfuri, anul trecut, din danele de la 1 la 21 a fost de 839.171 tone şi reprezintă 1,5% din traficul total. Marfa operată în aceste dane este fier vechi, cherestea, cereale, tractoare vechi şi sare.

"Aşa cum reiese din aceste informaţii, potenţialul economic al Portului Vechi este redus, consultantul considerând şi estimând că transformarea zonei va genera mai multe venituri, investiţii şi locuri de muncă.

De altfel, menţionăm că aceste două idei - majorarea tarifelor şi transformarea vechiului port comercial - nu sunt noi, fiind cuprinse şi în anteriorul Master Plan elaborat de Japan International Cooperation Agency - JICA încă din anul 2002", conchide CN APM.

(Valentin Busuioc)

------

Aproximativ 200 de salariaţi, dotaţi cu utilaje portuare grele, au blocat ieri dimineaţă accesul în sediul Administraţiei portuare Constanţa, în prima zi a protestului organizat în comun de Organizaţia Patronală "Operatorul portuar" şi Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare (FNSP), reclamând politicile economice şi strategia managerială aplicate de conducerea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Maritime" (APM) SA Constanţa. Autorizaţia pentru pichetarea companiei a fost eliberată pentru o perioadă de 30 de zile, între orele 7.30 şi 18.00, însă preşedintele FNSP, Mircea Burlacu, a spus că durata protestului este determinată de evoluţia dialogului cu administraţia portuară. Acesta a declarat că protestul este organizat "împotriva incompetenţelor şi abuzurilor conducerii administrativ-executive a APM Constanţa şi a strategiei de distrugere a economiei portuare".

Principalele motive invocate de protestatari privesc contestarea master planului de dezvoltare a portului Constanţa, aflat în stadiu de proiect, şi majorarea chiriilor pentru operatori, anunţată de APM SA. De altfel, în momentul de faţă există o diferenţă majoră între poziţiile conducerii Companiei Naţionale (respectiv a Ministerului Transporturilor, în calitate de acţionar majoritar) şi Organizaţiei Patronale "Operatorul Portuar", în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a portului, nivelul chiriilor şi modul de negociere a contractelor.

Liderul sindical Mircea Burlacu reclamă că noua strategie de dezvoltare vizează, printre altele, şi transformarea vechiului port comercial în zonă turistică, de restaurante şi agrement: "Actuala conducere a companiei distruge economia portuară, alungă marfa şi vapoarele din portul Constanţa, ceea ce va atrage falimentul multor operatori portuari. Vor să facă acolo o zonă rezidenţială, în care să se intre direct cu iahtul, cu restaurante şi cazinouri. Asta doreşte actuala conducere a portului Constanţa, demonstrând o permanentă lipsă de respect faţă de salariaţi şi operatori portuari".

Protestatarii sunt nemulţumiţi şi de faptul că Administraţia manifestă o lipsă totală de transparenţă, prin amânări repetate ale întâlnirilor cu operatorii portuari privind master planul Portului Constanţa. Astfel, reprezentanţii Organizaţiei Patronale "Operatorul Portuar" susţin că "acest Master Plan a fost întocmit fără consultări prealabile între compania care administrează portul Constanţa şi comunitatea portuară, în pofida manifestării constante, din partea lor, a interesului şi disponibilităţii privind un dialog constructiv asupra acestei tematici". La rândul său, Burlacu a declarat: "Prin această strategie, operatorii portuari şi, în egală măsură, salariaţii acestora devin ţinta incompetenţei conducerii Administraţiei. Indivizii ăştia de la APM au refuzat orice fel de dialog organizat pe marginea Master Planului. El nu a fost niciodată discutat cu patronatele şi sindicatele. Nu ne-a fost înaintat niciodată. Doar luni am primit o invitaţie la o discuţie cu Asocierea Ernst & Young - Inros Lackner, consultantul. Dar timpul care ne-a fost alocat era de trei minute, la finalul cărora se aşteptau, probabil, să şi aplaudăm. Nu putem vorbi în trei minute despre un obiectiv strategic de interes naţional şi, oricum, întâlnirea a fost anulată".

• S-a ieşit în stradă şi anul trecut

Nu este pentru prima dată când "Operatorul Portuar" şi FNSP ies în stradă pentru a manifesta împotriva conducerii APM Constanţa. În luna mai a anului trecut, cele două entităţi au protestat timp de câteva zile împotriva conducerii APM SA şi a municipalităţii constănţene, atunci când aceasta din urmă intenţiona să preia un nou pachet din acţiunile APM, cu titlu gratuit, de la Ministerul Transporturilor.

În acest context, se pare că, pe termen mediu, sunt necesare clarificări legislative privind statutul administraţiei portuare (companie naţională sau autoritate portuară), concesionarea, subconcesionarea şi închirierea domeniului public portuar, obligaţiile şi drepturile administraţilor portuare şi ale operatorilor portuari, negocierea contractelor etc. Altfel, fără modificarea legislaţiei, stările conflictuale s-ar putea să persiste, susţin specialiştii portuari.

• Invitaţia la dialog, refuzată deocamdată

În urma protestului, ieri la prânz, APM Constanţa a lansat o invitaţie la dialog reprezentanţilor FNSP şi Organizaţiei Patronale "Operatorul portuar", pe temele master planului Portului Constanţa şi politicilor tarifare aplicate. Discuţiile ar urma să se desfăşoare astăzi, începând cu ora 14.00, însă cele două organizaţii au respins această programare şi solicită modificarea agendei de discuţii.

În răspunsul lor oficial, adresat APM SA, cele două organizaţii portuare au menţionat: "Urmare a invitaţiei nr. 919/09.03.2015, adresată în vederea participării la dialog, în data de marţi, 10.03.2015, ora 14.00, la sediul Companiei Naţionale, formulăm următoarele clarificări:

Ţinând cont de întâlnirile deja stabilite de către reprezentanţii celor două Organizaţii reprezentative, pentru data de 10 martie 2015, nu putem da curs invitaţiei de a participa la această întrevedere, la data comunicată de dvs.

De asemenea, protestul desfăşurat astăzi, 9 martie 2015, în faţa sediului CN APM S.A., a fost iniţiat împotriva conducerii administrative şi a celei executive a Companiei Naţionale. Având în vedere actul de administrare defectuos şi lipsa unei strategii unitare privind dezvoltarea Portului Constanţa, chestiuni sesizate în numeroase rânduri de către Organizaţiile noastre, considerăm imperios necesare schimbări structurale complete în ceea ce priveşte conducerea CN APM S.A.

Având în vedere motivul acestor proteste, cât şi revendicarea principală, respectiv revocarea mandatului membrilor Consiliului de Administraţie, cât şi a conducerii executive a CN APM S.A., vă solicităm ca ordinea de zi a întâlnirii propuse să cuprindă ca puncte de discuţie inclusiv problemele ce au generat acest protest.

În consecinţă, vom da curs invitaţiei dvs., urmând a vă comunica data şi ora agreate, după ce veţi completa punctele de discuţie ale întrevederii şi ne veţi comunica cine vor fi reprezentanţii Companiei Naţionale «Administraţia Porturilor Maritime» SA Constanţa, ce urmează a participa la aceasta".