PSD şi PNL se întrec care să-l dea jos mai repede pe Mişu Negriţoiu

Partidul Social Democrat va convoca pentru audieri luni, 24 octombrie, conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), potrivit unui comunicat de presă.

PSD susţine că a atras atenţia, de mai multe ori, prin preşedintele Liviu Dragnea, că firmele de asigurări din străinătate au preluat controlul asupra celor din România, fapt care a condus la discriminarea transportatorilor români şi la accentuarea riscului ca aceştia să fie scoşi de pe piaţă. Comunicatul precizează că Liviu Dragnea a cerut ca membrii conducerii ASF să fie audiaţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului şi să găsească soluţii legislative clare şi nediscriminatorii.

Decizia PSD a fost luată după aprobarea de către ASF, pe 17 octombrie 2016, a Raportului cu privire la determinarea tarifelor de primă maxime pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) pentru pagube produse terţilor prin accidente de vehicule, precizează comunicatul, adăugând că acest raport, care a fost deja contestat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România, stabileşte tarife maximale pentru poliţele RCA, aruncând povara asupra persoanele fizice deţinătoare de vehicule mici.

• Andreea Paul, PNL: "Voi dezvălui informaţii cheie din culisele falimentelor cu suspiciuni mari din piaţa românească de asigurări"

Şi deputatul PNL Andreea Paul a cerut, ieri, declanşarea anchetei parlamentare asupra ASF şi audierea preşedintelui ASF cu privire la starea pieţei româneşti de asigurări obligatorii, adăugând că întrebările de la cea mai recentă audiere au rămas fără răspuns, deşi ASF avea obligaţia să le trimită Comisiei parlamentare de Buget, Finanţe şi Bănci în scris.

Andreea Paul susţine, printr-un comunicat de presă, că, în această săptămână, a primit dovada transferului cheltuielilor cu asigurările obligatorii RCA de pe umerii transportatorilor pe umerii şoferilor persoane fizice.

Domnia sa spune că a avut şi dovezi clare de transfer ale tuturor poliţelor de asigurare dinspre companiile cu capital românesc spre cele cu capital străin.

Deputatul PNL afirmă că există unele suspiciuni în legătură cu piaţa asigurărilor, legate de modul în care au intrat în faliment societăţile Carpatica Asig şi Astra

Andreea Paul explică: "ASF a cerut falimentul societăţilor Astra în data de 27 august 2015 şi Carpatica în 27 iulie 2016. La acel moment, cele două companii deţineau un portofoliu de asigurări RCA reprezentând peste jumătate din totalul poliţelor RCA vândute în România de către companiile de asigurări. Mai exact Astra - 2.046.604 poliţe, iar Carpatica - 1.265.970 poliţe. În România, în evidenţele DRPCIV sunt înregistrate 6,6 milioane de autoturisme şi sunt emise aproximativ 4,8 milioane de poliţe de asigurare RCA.

Conform rapoartelor de control, pierderile celor două companii la datele menţionate mai sus erau de 650 milioane lei în cazul Astra, şi de 601,5 milioane lei în cazul Carpatica (datele reflectă valoarea estimată a plăţilor pentru daune). Important aici este faptul că aceste pierderi nu sunt cauzate de lipsa pieţei sau a clienţilor beneficiari de poliţe RCA, ci sumelor pe care acţionarii principali ai celor două companii le-au retras sau înstrăinat altor companii pe care le deţineau".

Măsura adoptată de ASF pare a fi o gravă eroare, afirmă doamna Andreea Paul, căci în locul dispunerii recuperării prejudiciilor de la cei doi acţionari majoritari ai Astra, respectiv Carpatica s-a dispus falimentul. Domnia sa adaugă că, prin aceste decizii, acţionarii principali au fost scutiţi de obligaţia recuperării prejudiciului, până când instanţa se va pronunţa într-o soluţie definitivă. În schimb, aceste prejudicii au fost trecute în sarcina Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA), menţionează doamna Paul.

Domnia sa explică: "Capacitatea financiară a FGA este epuizată, astfel încât aceasta va fi nevoită să majoreze la 1,5% cota pe care o percepe de la companiile de asigurări rămase în piaţă. Efectul generat în piaţă riscă să fie creşterea tarifelor RCA. În prezent, resursele totale ale FGA se ridică la 999.949.795 lei, din care a fost cheltuită doar în cazul Astra suma de 842,3 milioane lei.

Mai mult decât atât, în urma falimentului, cele peste 3,2 milioane de poliţe de asigurare RCA de la cele două companii au migrat către celelalte companii de asigurări, deloc întâmplător cu capital străin. Mă tem că deciziile de faliment ale celor două companii de asigurări nu au nici pe departe legătură cu politica de analiză a modului cum pot fi restructurate portofoliile societăţilor aflate în dificultate, în vederea menţinerii acestora în piaţă, care ar fi trebuit să fie o preocupare a ASF.

Putem interpreta ca fiind premeditată decizia în cazul Astra? Ridic această întrebare pentru că, din informaţiile pe care le am, la începutul şedinţei de Consiliu, când a fost adoptată decizia de faliment, preşedintele ASF a informat membrii Consiliului că are acordul Prim-ministrului din acea perioadă şi a guvernatorului BNR pentru a introduce în faliment Astra, deşi nici guvernul, nici BNR nu au vreo atribuţie în acest sens. În schimb, putea fi informat Parlamentul prin comisiile sale de specialitate. Această formă de manipulare a membrilor Consiliului a dat rezultate prin aprobarea falimentului Astra.

Un alt element de premeditare îl reprezintă refuzul ASF de a lua în discuţie ultima solicitare a acţionarului majoritar al Astra de a face o plată parţială, de 150 milioane lei din totalul de 428 milioane lei solicitat pentru încadrarea în planul de măsuri - aceasta putând asigura plata daunelor în multe din dosarele aflate în aşteptare. Nici solicitarea casei de avocaţi a societăţii Astra de a avea o negociere prealabilă înaintea pronunţării falimentului nu a fost acceptată de către ASF, deşi se înscria obligatoriu în procedurile juridice premergătoare oricărui litigiu în instanţă. De altfel, în prezent, pe rolul ICSID (Tribunalul de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială) se află acţiunea intentată statului român pentru daune interese, urmare a deciziei ASF.

Surprinzător este şi faptul că deciziile Consiliului ASF au venit după ce a fost instituită administrarea specială prin înlocuirea conducerilor existente cu persoane juridice la cele două companii (KPMG pentru Astra şi FGA pentru Carpatica). În cazul Astra, după încetarea contractului de administrare specială cu KPMG, Consiliul ASF a decis ca în procedura insolvenţei să nu se prelungească menţinerea ca lichidator a unei componente a grupului KPMG şi în acest sens (în baza unei decizii a Consiliului votată cu 8 voturi pentru şi 1 vot împotrivă - al preşedintelui) s-a cerut ca decizia să fie comunicată judecătorului sindic. Fără nicio justificare, preşedintele Consiliului nu a dus la îndeplinire decizia Consiliului. Cazul trebuie să intre în verificarea organelor statului pentru un potenţial act de premeditare al managementului KPMG în perioada administrării speciale spre un faliment care să fie gestionat de aceeaşi companie în calitate de lichidator. Chiar nimeni nu investighează această evidenţă gravă?!

La fel de grav este cazul Carpatica unde administrarea specială s-a realizat chiar de ASF prin intermediul FGA. Este de neînţeles cum în timpul administrării speciale de către FGA s-a trecut brusc la falimentul Carpatica, fără a aştepta o perioadă rezonabilă pentru remedierea deficienţelor şi salvarea societăţii şi acest caz, ceea ce converge spre concluzia interesului de a scoate din piaţă asiguratorii români, fără a întreprinde demersurile de recuperare a pierderilor de la proprietarii celor două companii prin executarea silită a bunurilor imobiliare ale acestora.

Mai adaug un argument important: au fost disponibilizaţi prin decizia de faliment a celor două companii 2.420 de salariaţi, din care 1.400 de salariaţi la Astra, iar pe piaţa de asigurări obligatorii nu mai este activ niciun actor cu capital majoritar românesc, deşi am cerut public analiza oportunităţii intrării EXIM ASIG pe piaţa RCA. Toate instituţiile responsabile cu aceste analize de impact şi de oportunitate tac, cu excepţia Consiliului Concurenţei care a susţinut public această recomandare".

Conform datelor FGA, în procedura falimentului celor două companii, FGA poate recupera în calitatea sa de creditor, maxim 72 milioane lei, deşi nivelul plăţilor aşa cum rezultă mai sus depăşeşte 1,2 miliarde lei, mai spune deputatul precizând că este de reţinut faptul că că pentru reîntregirea capitalurilor FGA - după plata păgubiţilor la cele două societăţi, aceasta va înregistra un deficit de peste 700 milioane de lei şi va fi nevoie de cel puţin 5 ani ca FGA să reintre pe excedent disponibil, adică spre finalul anului 2021.

În luna septembrie, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) Mişu Negriţoiu a fost bombardat cu reproşuri de către deputaţii din Comisia de Buget Finanţe, din cauza modului în care a gestionat criza tarifelor RCA. Mai mult, mai mulţi deputaţi din Comisiile reunite de buget-finanţe şi transporturi au solicitat demisia conducerii Autorităţii, printre aceştia fiind: Andreea Paul (PNL), Cătălin Rădulescu (PSD), Alexandru Nazare (PNL) şi Adrian Gurzău. "Este o chestiune de zile până la demiterea lui Mişu Negriţoiu", spunea luna trecută deputatul Adrian Gurzău, care a iniţiat, încă din 23 iunie, revocarea preşedintelui ASF.

În opinia domnului Gurzău, motivul pentru care s-a ajuns în situaţia creşterii fulminante a tarifelor RCA este faptul că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu a preluat în legea 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare un articol care i-ar fi permis să limiteze creşterea tarifelor RCA, din directiva europeană Solvabilitate II, şi nu a oferit nici explicaţii pentru această omisiune.

La finalul lunii septembrie, procurorii DNA l-au acuzat pe Adrian Gurzău de trafic de influenţă în dosarul în care a fost reţinută Angela Toncescu, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Carpatica Asig.

Întrebat dacă intenţionează să îşi dea demisia, Mişu Negriţoiu a spus, în Parlament, că demisia este o opţiune personală, pe care nu şi-o manifestă.

Şi patronatele din transporturile rutiere - UNTRR, COTAR, APTE 2002, FORT, ARTRI, APULUM au solicitat Parlamentului demiterea cu efect imediat a preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu, pentru proasta administrare a pieţei asigurărilor din România.