Puterea francului elveţian ameninţă un sfert din întreprinderi

Forţa francului elveţian ameninţă un sfert din întreprinderi, este concluzia unui sondaj, nepublicat, efectuat de federaţia întreprinderilor elveţiene Economiesuisse, informează ziarul elveţian Le Temps în ediţia de ieri, potrivit Agerpres.

Un procent de 22% din întreprinderile elveţiene al căror obiect de activitate este exportul şi 6% din cele care operează pe piaţa internă consideră că existenţa lor este ameninţată dacă francul va rămâne la mai puţin de 1,20 în raport cu euro. Potrivit acestui sondaj intern nepublicat, dezvăluit de ziarul NZZ am Sonntag, 25.000 de locuri de muncă ar fi ameninţate.

Întrebările au fost adresate întreprinderilor în perioada 11-17 august, în momentul în care francul a atins cel mai scăzut nivel istoric faţă de euro, 1,03 franci/euro. În prezent, dat fiind că toate partidele politice cer intervenţia Băncii Naţionale elveţiene (BNS), cursul s-a stabilizat la peste 1,10. Fără a declara în mod public, BNS lasă impresia că apără cu energie un curs minim. Vinerea trecută, cursul a coborât pentru foarte scurt timp la 1,0999 înainte de a încheia şedinţa cu 1,119. Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că BNS s-a angajat în cumpărarea de obligaţiuni germane şi franceze, deoarece operaţiunile de swap nu mai sunt suficiente.

La 17 august, banca centrală a anunţat că activele din conturi urcau de la 120 la 200 de miliarde de franci şi că se vor încheia swap-uri valutare. Partidele politice şi economiştii au opinii diferite în ceea ce priveşte necesitatea de a publica un obiectiv de schimb. Daniel Lampart, economist la Uniunea sindicală elveţiană, îi cere BNS să facă acest lucru ca să pună capăt speculaţiilor. La dreapta eşichierului politic şi în mediile bancare, această metodă este considerată inutilă şi periculoasă. Într-adevăr, dacă BNS nu ar putea să menţină acest nivel minim al cursului, credibilitatea sa ar fi grav afectată şi ar lipsi-o de mijloace eficiente de acţiune.

Gerold Bührer, preşedinte al Economiesuisse, consideră că, "într-o primă fază", cursul minim ar trebui să se situeze între 1,10 şi 1,15. El nu preconizează publicarea acestui ecart de curs "care ar duce la creşterea pericolului de atacuri speculative". La 26 august, la Zurich, cu ocazia "zilei economiei", el a afirmat că situaţia este gravă şi că este vorba de "cea mai mare provocare economică de după cel de-Al Doilea Război Mondial".

Economiesuisse refuză totuşi orice intervenţie directă a Confederaţiei pe termen scurt sub forma unui ajutor pentru întreprinderile exportatoare. Acesta este motivul pentru care nu a publicat sondajul a cărui concluzie, alarmistă, merge în direcţia solicitărilor stângii şi a sindicatelor care vor acordarea unui ajutor direct pentru întreprinderile exportatoare.

Sondajul arată, de exemplu, că la o rată de schimb mai mică de 1,20, peste două treimi din întreprinderi reacţionează prin programe de reducere a costurilor şi 18% iau în considerare delocalizarea în străinătate; 10% intenţionează scăderea salariilor şi 15% spun că vor majora timpul de muncă.

• Băncile elveţiene vor un acord amiabil cu SUA privind secretul bancar şi evaziunea fiscală

Elveţia trebuie să rezolve disputa cu Statele Unite privind cetăţenii americani care folosesc conturi secrete elveţiene pentru a eluda fis-cul în conformitate cu legile exis-tente şi să protejeze secretul bancar, a declarat luni şeful Asociaţiei Bancherilor Elveţieni, Patrick Odier, transmite Reuters.

Presa americană a relatat că Statele Unite au dat un ultimatum Elveţiei, afirmând că Credit Suisse şi alte nouă bănci ar putea fi puse sub acuzare, dacă nu furnizează în această săptămână informaţii detaliate referitoare la americanii care evită plata impozitelor prin intermediul conturilor din Elveţia.

"Nu poate fi un ultimatum. Statele prietene trebuie să aibă voinţa de a negocia. Sunt sigur că Statele Unite înţeleg că nu suntem o republică bananieră şi că vrem să ne apărăm legislaţia aşa cum face şi America, iată de ce sper că este posibilă o soluţie", a declarat Odier într-o conferinţă de presă.

El a spus că Elveţia trebuie să evite să recurgă la o lege de urgenţă, aşa cum a procedat pentru închiderea unei investigaţii din SUA împotriva UBS, când a renunţat la legislaţia strictă privind secretul bancar şi a furnizat detalii referitoare la circa 4.450 de clienţi ai băncii, pentru a evita acuzaţii penale.

Tradiţia secretului bancart a ajutat Elveţia să construiască o industrie financiară offshore de 2.000 de miliarde de dolari, dar ţara a acceptat în ultimii ani să facă mai mult pentru a ajuta la urmărirea evazioniştilor, ca parte a eforturilor mondiale de desfiinţare a paradisurilor fiscale.

Odier a spus că ar trebui să fie posibil un acord cu SUA în termenii acordului existent cu UBS şi a unui acord privind dubla impozitare, aprobat de Elveţia în 2009, dar care aşteaptă încă acordul Senatului american.

"Statele Unite trebuie să ia exemplul acordurilor privind impozitarea încheiate de Elveţia cu Germania şi Marea Britanie. Problemele bilaterale între statele prietene trebuie să poată fi rezolvate pe cale amiabilă", a adăugat bancherul.

Luna trecută, Elveţia a convenit cu Germania şi Marea Britanie să impoziteze banii cetăţenilor din cele două ţări din conturile secrete elveţiene şi să introducă în viitor o taxă pe dobânzile obţinute în viitor, propunere respinsă de Washington.