RADU CRĂCIUN, APAPR: "Prin nerespectarea legii, populaţia a pierdut 1,9 miliarde de euro"

Beneficiarii Pilonului II de pensii au cu 1,9 miliarde de euro mai puţin în conturi, ca urmare a nerespectării Legii 411/2004, privind fondurile de pensii administrate privat, suma reprezentând contribuţiile nevirate, a precizat, ieri, Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), într-o conferinţă de presă.

Radu Crăciun a declarat: "Creşterea contribuţiilor la Pilonul II nu a fost respectată. Practic, în 2016, ar fi trebuit să ajungem la 6%, procent la care nu s-a ajuns niciodată (...). Din estimările noastre, din acest motiv, în momentul de faţă, participanţii au o sumă cu aproximativ 17% mai mică în contul lor, ceea ce înseamnă 1,9 miliarde de euro mai puţin".

Radu Crăciun a precizat că reducerea contribuţiei virate către Pilonul II de la 5,1% în 2017 la 3,75% la începutul acestui an reprezintă o scădere a contribuţiilor individuale cu 12%, pentru cei care nu au beneficiat de creşteri salariale în 2018.

"Practic, procentul care ar fi asigurat un impact neutru ar fi fost undeva în jur de 4,15%", a spus preşedintele APAPR.

Totuşi, ca urmare a creşterilor salariale din economie, în special a celor din sectorul bugetar, precum şi a numărului noilor intraţi în sistem, APAPR estimează contribuţii totale virate în 2018 cu circa 8,5% peste cele din 2017.

Pe de altă parte, Radu Crăciun a arătat că, în ultimii zece ani, sistemul de pensii Pilon II a fost periodic sub presiune.

Preşedintele APAPR a spus: "Mai ales când adunările şi scăderile din buget nu mai dădeau, atunci, întotdeauna cineva îşi amintea de puşculiţa Pilonului II, care ar putea să umple temporar o gaură".

Radu Crăciun a adăugat: "Ceea ce mă preocupă este nivelul cheltuielilor bugetare angajate, în codiţiile în care economia duduie. În cotextul în care avem o creştere economică atât de ridicată, noi mergem cu deficitul bugetar la maximul permis de 3%".

Potrivit preşedintelui APAPR, întrebarea legată de apariţia unei recesiuni nu este dacă, ci când.

Domnia sa a punctat: "Recesiunile sunt în firea ciclurilor economice, pentru că după o perioadă de creştere, urmează şi perioadă de scădere. Cheltuielile bugetare angajate sunt foarte rigide, pentru că ele se referă la salarii şi pensii. Aşa cum criza din perioada 2008 - 2009 a arătat, este extrem de dificil să scazi cheltuielile cu pensiile şi salariile în condiţiile în care veniturile bugetare se prăbuşesc din cauza prăbuşirii economiei. Asta înseamnă că dacă în momentul de faţă suntem deja la deficitul maxim permis, întrebarea logică este ce se va întâmpla într-un context de recesiune. Care va mai fi deficitul, atâta vreme cât într­-o recesiune veniturile bugetare vor scăde,a iar cheltuielile bugetare nu vor putea scădea în aceeaşi măsură".

În aceste condiţii, preşedintele APAPR s-a arătat preocupat de apariţia unei recesiuni şi de modul în care va fi tratată, acesta reprezentând un risc care planează inclusiv asupra sistemelor private de pensii.

"Cred că este foarte important ca politicile fiscale pe care le are România să fie prudente în momentele de creştere economică, astfel încât să poată fi mai relaxate în momentele de recesiune", spus Radu Crăciun.

Potrivit preşedintelui APAPR, deocamdată, tradiţia arată politici prociclice, care au făcut ca economia ţării noastre să fie cea mai volatilă din Europa, cu cele mai mari ritmuri de creştere în perioadele bune şi cu cele mai mari scăderi în cele slabe.