Radu Gheţea: Băncile greceşti de la noi sunt solide

• BCE: Finanţările către instituţiile de credit elene, oprite temporar

Băncile cu capital majoritar grecesc din ţara noastră sunt nişte instituţii solide, ne-a declarat ieri domnul Radu Graţian Gheţea, preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor. Domnia sa ne-a spus: "Am simţit acest lucru din pos-tura de partener al băncilor cu capital grecesc din ţara noastră".

Cristian Ionescu, şeful Coface România, este de părere că dobânzile ridicate practicate la depozite de către subsidiarele băncilor elene prezente în sistemul nostru bancar arată că aces-te instituţii încearcă să atragă economiile românilor, din moment ce nu mai primesc finanţare din Grecia, o dobândă ridicată însemnând însă un risc ridicat. Şi Doru Lionăchescu, preşedintele "Capital Partners", consideră că dobânzile ridicate la depozite ar putea să însemne că băncile se confruntă cu ieşiri de bani.

Despre retragerile de depozite din Grecia, Doru Lionăchescu ne-a declarat că acest lucru arată temerile clienţilor şi nu panica. Domnia sa a adăugat că o situaţie de panică înseamnă limitarea sumelor de retragere, înseamnă camioane cu bani care să vină să alimenteze băncile, cozi şi scandaluri, însă nu este cazul Greciei. "Este nevoie ca băncile să aibă rezerve cash şi o atitudine proactivă", potrivit lui Doru Lionăchescu.

Cristian Ionescu ne-a mai declarat că panica din rândul clienţilor, care şi-au retras banii din băncile greceşti, este iraţională. În opinia domniei sale, dacă Grecia ar intra în colaps, atunci noi am fi direct afectaţi prin canalele bancare de la noi.

• BCE nu este dispusă să-şi crească expunerea pe băncile elene, până nu vede o asumare a politicilor care se impun

Banca Centrală Europeană (BCE) a confirmat oficial ieri că a oprit, temporar, finanţările către unele bănci greceşti, ca să limiteze riscurile asumate, potrivit lui Mario Draghi, preşedintele băncii, care a precizat că nu va compromite principiile instituţiei ca să menţină Grecia în zona euro. Finanţarea unora dintre instituţiile de credit va fi responsabilitatea Băncii Centrale a Greciei, până când acestea îşi vor consolida capitalul.

Oprirea finanţărilor de la BCE către băncile greceşti vine ca urmare a situaţiei dificile de pe plan politic, este de părere Cristian Iones-cu, şeful Coface România. Domnia sa ne-a declarat că BCE nu este dispusă să-şi crească expunerea pe băncile elene, până nu vede o asumare a politicilor care se impun. Probabil, lucurile se vor clarifica după alegeri, dacă voturile vor permite formarea unei coaliţii de guvernare, potrivit lui Cristian Ionescu.

Şeful Coface România a adăugat: "Este o situaţie dificilă. Nimeni nu va da bani Greciei, dacă politicienii nu creează o coaliţie. Totuşi, Germania şi Franţa nu pot să dea Grecia afară din zona euro pentru că vor fi afectate".

Thomas Costerg, economist la Standard Chartered Bank, Londra, susţine că dacă ieşirea Greciei din zona euro era considerată până acum o absurditate, treptat devine scenariu de bază. BCE pune propria situaţie financiară deasupra geografiei uniunii monetare, potrivit domniei sale.

Arnaud Poutier, director general adjunct la IG Markets France, a declarat, pentru Reuters, că întregul sistem bancar grecesc este în pericol, pentru că băncile se confruntă cu cele mai mari probleme şi anume retragerile de bani din depozite. Această situaţie a început cu cel puţin doi ani în urmă şi s-a accentuat pe măsură ce criza s-a acutizat.

• Spania dezminte retragerile de bani din Bankia

Grecii nu au fost singurii care şi-au retras banii din depozite. Spaniolii le-au urmat exemplul, clienţii Bankia (a patra mare bancă din Spania) retrăgând din conturi, în ultima săptămână, un miliard de euro, potrivit informaţiilor din publicaţia spaniolă "El Mundo." În urma anunţului, acţiunile Bankia s-au depreciat, ieri, la bursa de la Madrid cu peste 10%, ajungând la 1,49 euro.

Fernando Jimenez Latorre, secretar în Ministerul Economiei din Spania, a dezminţit informaţiile apărute în publicaţia spaniolă, precizând, ieri, că nu a existat o retragere masivă a fondurilor din depozitele Bankia.

"Nu este adevărat că există în acest moment o retragere a depozitelor de la Bankia", potrivit oficialului spaniol.

Bankia a fost naţionalizată de către statul spaniol, săptămâna trecută, cu scopul de a elimina temerile că instituţia de credit s-ar putea prăbuşi din cauza pierderilor generate de crash-ul pieţei imobiliare spaniole în 2008. Conform acordului, fondurile de 4,5 miliarde de euro (5,9 miliarde de dolari) primiţi de Bankia de la statul spaniol în 2010 şi 2011 urmează să fie convertiţi în acţiuni ale băncii.

• Depozitele au migrat, anul trecut, prin toată Europa

Economiile clienţilor din depozitele bancare "au migrat" anul trecut, prin toată Europa, potrivit unei analize bazată pe datele de la peste 120 de bănci europene listate, conform Reuters.

Peste 120 de miliarde de euro au fost retraşi de la două bănci din Belgia, inclusiv de la Dexia, care a trebuit să fie salvată şi restructurată. De asemenea, KBC a avut un flux mare de ieşiri de depozite.

Aproximativ 90 de miliarde de euro au fost scoşi de la bănci din Franţa, inclusiv câte aproape 30 miliarde de dolari de la Credit Agricole şi BNP Paribas. Băncile franceze au suferit, anul trecut, din cauza expunerii mari pe Grecia şi a îngijorărilor privind lichiditatea, care le-a forţat să accelereze planurile de restrângere a reţelei.

De asemenea, circa 30 de miliarde de euro au ieşit din depozitele băncilor italiene.

În schimb, băncile din Marea Britanie au fost asaltate de un flux de intrări de numerar. Peste 140 miliarde de euro au fost depuse în patru mari instituţii de credit. Regatul Unit beneficiază de pe urma faptului că nu se află în zona euro, iar băncile HSBC şi Standard Chartered, orientate spre Asia, sunt considerate ca fiind instituţii de refugiu.

Printre băncile care s-ar putea confrunta cu intrări de numerar se numără Barclays, Deutsche Bank din Germania, Credit Suisse şi UBS din Elveţia, Sberbank şi VTB din Rusia.