RAPORT AL COMISIEI EUROPENE ASUPRA PIEŢEI TELECOM Ţara noastră face progrese în privinţa Agendei Digitale şi investeşte mai mult

România face progrese importante în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor din Agenda Digitală, specifică un raport al Comisiei Europene (CE), publicat ieri. Totodată, documentul atrage atenţia că, la nivelul anului 2012, comparativ cu 2011, ţara noastră a înregistrat creşteri de 1,2% în ceea ce priveşte veniturile pieţei de telecomunicaţii (3,65 miliarde euro) şi de 8,8% în privinţa investiţiilor totale (0,61 miliarde euro). Conform oficialilor europeni, în 2011, comparativ cu anul 2010, ambele valori au fost în declin. De asemenea, raportul a sublinat şi faptul că, la nivelul anului trecut, 117 noi operatori care utilizează tehnologia de fibră optică şi-au făcut apariţia în piaţa din ţara noastră.

În ceea ce priveşte România, raportul CE ia în considerare şi noua "taxă pe stâlp". Potrivit documentului, care citează operatorii telecom autohtoni, această nouă prevedere va diminua investiţiile companiilor în infrastructură.

Conform CE, acoperirea în bandă largă fixă este de 90% în România. Banda de transmisie fixă a crescut în ţara noastră la 18,9%, nivel care este încă mult sub media UE, de 29,9%. Numărul de linii de bandă largă fixe a ajuns la peste 3,79 milioane în ianuarie 2014, reprezentând a noua cea mai mare valoare de linii din UE, iar rapiditatea de acoperire în bandă largă (cel puţin 30 Mbps) a ajuns la 10,5%, ceea ce este cu mult peste media UE, de 6,3%. Utilizatorii de telefonie mobilă în bandă largă au ajuns la peste 8,15 milioane în ianuarie 2014.

În ceea ce priveşte acoperirea LTE (în bandă largă), trei operatori oferă servicii din octombrie 2013, cu un accent pe zonele urbane.

Structura pieţei de bandă largă a cuprins 791 de operatori care oferă acces la internet în bandă largă fixă (în scădere de la 949 în decembrie 2012), din care 36 prin reţelele de cablu, 170 de fibre, 159 de radio, 14 de xDSL, 659 prin cablu UTP / FTP. 51 de noi operatori au intrat pe piaţă în a doua jumătate a anului 2013 (66 în prima jumătate a anului 2013), folosind tehnologia de fibră optică, radio sau UTP / FTP, pe baza informaţiilor furnizate de către ANCOM.

La nivel european, veniturile acestui sector de activitate au scăzut din nou în 2013, însă volumul investiţiilor începe să crească, notează CE, care mai subliniază că traficul de date se află în creştere rapidă.

"Numai Danemarca, Germania, Letonia şi Malta au îndeplinit obiectivul pentru 2012 care constă în autorizarea benzilor de frecvenţă specifice; În cele din urmă, 21 de state membre au reuşit să atingă obiectivul în 2013, dar întârzierea în alocarea benzii de 800 MHz a încetinit în mod semnificativ introducerea reţelelor mobile 4G în întreaga UE", notează CE.

Perioada necesară pentru obţinerea autorizaţiilor de a instala noi reţele pe piaţă variază de la câteva zile la câţiva ani, în funcţie de statul membru al UE în care se construieşte reţeaua. În majoritatea cazurilor, autorităţile nu permit încă depunerea cererilor pe cale electronică, conform documentului.

De asemenea, din raport reiese că, în unele state membre, printre care Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Franţa, Luxemburg, Malta şi Polonia, accesul la o infrastructură pasivă de telecomunicaţii este fragmentat, complex şi greoi.

CE mai atrage atenţia şi asupra faptului că există diferenţe considerabile între statele membre în ceea ce priveşte tarifele cu ridicata pentru portabilitatea numerelor, şi anume costul perceput unui operator concurent pentru transferul numărului unui abonat.

Majoritatea ţărilor europene au instituit programe în materie de bandă largă (cu excepţia Greciei, a României şi a Ciprului, care sunt pe punctul de a-şi finaliza programele lor naţionale); modul de finanţare a proiectelor naţionale în materie de bandă largă variază considerabil de la o ţară la alta (acestea pot fi finanţate, de exemplu, prin intermediul fondurilor publice naţionale, sub formă de ajutoare de stat, sau prin intermediul fondurilor structurale ale UE).