Raport CE: Multe din cazurile de corupţie la nivel înalt se apropie de prescripţie

Comisia Europeană notează, în raportul privind justiţia, care va fi dat publicităţii miercuri, la Bruxelles, că DNA a rămas convingătoare în investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, însă astfel de cazuri se află de mult timp pe rolul instanţelor, riscând prescripţia, anunţă Mediafax.

În timp ce istoricul realizărilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în investigarea şi urmărirea cazurilor de corupţie la nivel înalt a rămas convingător, rezultatele obţinute de instanţe continuă să arate o imagine mixtă. Deşi majoritatea cazurilor sunt judecate într-o perioadă de trei ani, un număr semnificativ de cazuri implicând demnitari se află în prezent pe rolul instanţelor de judecată de peste trei ani, remarcă raportul CE.

Mai multe cazuri au ajuns deja în totalitate sau parţial la termenele de prescripţie, iar multe alte cazuri se apropie de termenele limită pre-văzute de lege.

De la ultima evaluare anuală a Comisiei, România a identificat cauze tipice de întârzieri în cazurile de corupţie la nivel înalt şi a creat un grup comun de lucru pentru a le remedia.

Anumite piedici procedurale au fost eliminate din iulie 2010. Alte motive referitoare, în special, la capacitate, organizare internă şi practică judiciară mai trebuie încă abordate în mod efectiv. Analiza Comisiei a relevat că instanţele tind să adopte o abordare permisivă şi excesiv de precaută faţă de provocările procedurale ridicate de inculpaţi, cum ar fi cererile pentru expertize supli-mentare, amânarea de audieri sau excepţii procedurale.

Măsuri fundamentale de management al cazurilor, cum ar fi acordarea priorităţii unor cauze importante sau complexe nu sunt în mod uzual aplicate.

În vederea îndeplinirii angajamentelor sale privind lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, România trebuie să ia măsuri urgente pentru a se asigura că deciziile finale sunt luate rapid în cazurile importante de corupţie la nivel înalt, iar prescripţiile să fie evitate în toate cazurile.

Raportul CE afirmă că rezultatele în lupta împotriva corupţiei depind de voinţa politică şi de angajamentul justiţiei.

În opinia experţilor europeni, exis-tă multe exemple bune care prezintă procedurile eficiente în cazurile de corupţie la nivel înalt în instanţă şi demonstrează modul în care investigaţiile în cazuri complexe pot fi efectuate eficient prin cooperarea diferitelor autorităţi. Este crucial, în acest sens, sprijinul politic puternic din partea Parlamentului pentru lupta împotriva corupţiei, susţin ei.

De la ultima evaluare a Comisiei, Parlamentul a votat împotriva permiterii unei cercetări sub aspectul infracţiunii de corupţie faţă de un fost ministru şi membru curent al Parlamentului, s-a opus prin veto unei percheziţii într-o altă investigaţie aflată pe rol, refuzând arestarea preventivă a unui alt membru al Parlamentului, mai notează documentul citat.

• România, neangajată încă într-o reformă profundă a sistemului disciplinar în justiţie

Comisia Europeană mai notează în raportul privind situaţia justiţiei în România că îmbunătăţirea responsabilizării justiţiei rămâne o provocare importantă, România neangajându-se încă într-o reformă profundă a sistemului disciplinar în justiţie.

O analiză efectuată de Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii pe cazuri de corupţie la nivel înalt, care sunt întârziate în instanţă, nu a dus la constatări semnificative sau recomandări privind practica judiciară. România nu s-a angajat încă într-o reformă profundă a sistemului disciplinar, notează CE.

Totodată, arată sursa citată, o importantă reformă a numirilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca scop creşterea obiectivităţii, a meticulozităţii şi transparenţei procedurilor, a fost propusă de către Guvernul român în luna mai şi se află în dezbatere la Parlament.

Potrivit Comisiei Europene, îm-bunătăţirea responsabilizării justiţiei rămâne o provocare importantă. De la ultima estimare anuală a Comisiei, noi reguli de recrutare pentru inspectorii judiciari au fost adoptate şi au fost întreprinse demersuri pentru a îmbunătăţi eficienţa şi transparenţa Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii şi pentru a unifica practica. Oricum, capacitatea de a urmări istoricul realizărilor Inspecţiei nu a fost semnificativ îm-bunătăţită, mai spune raportul CE.

Raportul consemnează faptul că un nou Consiliu Superior al Magis-traturii a intrat în funcţie în ianuarie, deşi înfiinţarea completă a fost întârziată din cauza unor proceduri legale şi a reorganizării de alegeri parţiale (CE referindu-se la organizarea de noi alegeri pentru posturile de judecător de ICCJ, judecător de Curte de Apel şi pentru cel de procuror de Parchet de Judecătorie, în CSM, după ce Curtea Constituţională a constatat că sunt încălcate prevederi constituţionale prin faptul că trei foşti membri au candidat pentru un alt mandat în noul Consiliu Superior al Magistraturii-n.r.).

Documentul arată că, de la preluarea funcţiei, noul Consiliu a avut câteva iniţiative bune în sensul întăririi Inspecţiei Judiciare şi pentru facilitarea intrării în vigoare a Codului civil.

Progresul într-o serie de zone relevante pentru Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) va depinde de angajamentul Consiliului pentru reforma judiciară în următoarea perioadă. Acest fapt ar trebui demonstrat prin decizii de numire obiective şi transparente, întărirea Institutului Naţional al Magistraturii şi progresul în gestionarea resurselor umane.

• România a făcut demersuri pentru îmbunătăţirea procedurilor judiciare

România a făcut demersuri pentru îmbunătăţirea procedurilor judiciare şi pregăteşte intrarea în vigoare a noilor coduri, care constituie fundamentul pentru un proces judiciar modern, iar DNA continuă lupta convingătoare în cazurile de corupţie la nivel înalt, relevă raportul Comisiei Europene (CE).

De la ultimul raport anual al Comisiei Europene privind progresele României, aflată sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), autorităţile române au întreprins demersuri pentru a eficientiza procedurile judiciare şi a continuat pregătirile pentru intrarea în vigoare a patru Coduri noi, restabilind, totodată, cadrul legal pentru Agenţia Naţională de Integritate, notează raportul pe justiţie al CE.

Totodată, CE notează că, deşi nu era o condiţionalitate, autorităţile române au decis să efectueze revizuiri ale sistemului judiciar şi al achiziţiilor publice şi să întocmească o evaluare a politicii anticorupţie.

Raportul mai notează că sunt necesare măsuri urgente pentru a îmbunătăţi recuperarea produselor infracţiunii, urmărirea spălării banilor şi protecţia împotriva conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice, iar rezultate mai bune ar trebui demonstrate în domeniul confiscării bunurilor nejustificate şi în aplicarea de sancţiuni des-curajatoare în cazuri de incompatibilităţi.

Totodată, oficialii europeni arată că, de la ultima evaluare a Comisiei, România a îmbunătăţit eficienţa procesului judiciar prin simplificarea unor proceduri judiciare şi introducerea unor noi instrumente legale, respectiv posibilităţi mai mari pentru autorităţile de urmărire penală de a clasa cazurile în care probele existente nu justifică cercetări ulterioare sau posibilitatea unui inculpat de a pleda vinovat în instanţă şi de a reduce procedura de judecată.

Potrivit raportului CE, aceste noi prevederi legale au contribuit la întărirea eficienţei urmăririi penale şi la accelerarea numărului de cazuri aduse în faţa instanţei. În plus, România a început pregătirile de realizare a unei revizuiri funcţionale independente a sistemului judiciar. Această revizuire ar trebui să definească măsurile pentru o reformă mai comprehensivă a structurilor, procedurilor şi resurselor umane, care vor fi necesare pentru a însoţi intrarea în vigoare a noilor Coduri.

Cele patru coduri noi trebuie să fie considerate drept un pas important pentru reforma judiciară şi pentru îmbunătăţirea consecvenţei şi a eficienţei procesului judiciar.

De la ultima evaluare a Comisiei din iulie 2010, au apărut unele întârzieri în pregătirile pentru implementarea noilor Coduri. Deşi data implementării a fost fixată pentru 1 octombrie 2011, pentru Codul civil şi implementarea de legi pentru celelalte Coduri, care sunt elaborate şi finalizate, studiile de impact nu sunt încă gata, s-a realizat puţin training şi un plan comprehensiv de implementare încă lipseşte.

Comisia susţine că este important să se evite practicile divergente, iar o bună pregătire a magistraţilor va fi esenţială pentru o implementare omogenă a celorlalte Coduri.

Prin Legea "Micii Reforme", România a revizuit atribuţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintr-un punct de vedere ce abilitează Curtea să funcţioneze mai efectiv ca şi Curte de Casaţie. Totuşi, aceste reforme nu merg prea departe în a aborda efectiv problema jurisprudenţei neunitare, mai spune CE.

Noile Coduri de procedură introduc un nou mecanism pentru unificarea jurisprudenţei, hotărârea provizorie, care va completa recursul în interesul legii existent. O hotărâre interpretativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar trebui să prelungească perioada specială de prescripţie într-un caz, atunci când o decizie referitoare la o excepţie constituţională se află pe rol. Aplicarea de legi stricte care să însoţească noul mecanism va fi necesară pentru a evita ca solicitări neîntemeiate de hotărâri provizorii să tergiverseze excesiv judecata. România nu a realizat încă o publicare complet electronizată a jurisprudenţei, subliniază CE.

Totodată, raportul CE consemnează şi faptul că motivările instanţei sunt adesea elaborate cu întârziere substanţială, după ce verdictul este pronunţat.