Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) i-a despăgubit de două ori pe unii dintre cei deposedaţi abuziv de regimul comunist, în condiţiile în care alţii aşteaptă ani de zile retrocedarea, reiese din raportul de control al Curţii de Conturi pe 2014.
Curtea de Conturi a recomandat ANRP să dispună măsurile care se impun în vederea stabilirii tuturor plăţilor duble, cât şi recuperarea sumelor plătite necuvenit în condiţiile în care unii beneficiari au fost despăgubiţi atât ca urmare a executării conturilor ANRP prin instituirea de popriri, cât şi direct de ANRP, se arată în raportul instituţiei.
De asemenea, ANRP trebuie să stabilească beneficiile nerealizate până la data recuperării inclusiv. Totodată, Autoritatea trebuie să finalizeze evidenţa analitică a obligaţiilor către persoane îndreptăţite. Raportul Curţii de Conturi, care a fost contestat de ANRP, arată că lucrurile nu au fost puse în ordine încă la Autoritate, în condiţiile în care procurorii DNA au luat la puricat activitatea instituţiei, din perioada în care despăgubirile se acordau în acţiuni la Fondul Proprietatea. De altfel, însuşi preşedintele ANRP, George Băeşu, a estimat "jaful cu acţiuni FP" la 2 miliarde de euro.
Anchetele au scos la iveală retrocedări supraevaluate, în dosare fiind implicate nume grele din politică, precum deputatul Ioan Oltean, dar şi fosta şefă DIICOT, Alina Bica.
Mulţi bătrâni, abuzaţi de regimul comunist, au murit fără să mai prindă despăgubiri de la statul român, fiindu-le tergiversate dosarele pe ani de zile. Unii dintre ei au preferat să vândă aproape pe nimic drepturile litigioase, din această afacere apărând o nouă categorie de îmbogăţiţi peste noapte - samsarii imobiliari.
Faţă de sumele din dosarele privind acţiuni FP, sumele vehiculate, acum, la controlul Curţii de Conturi par minuscule.
Referitor la activitatea ANRP din 2014, Curtea de Conturi arată: "Cu privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 9/1998), Curtea a constatat plata necuvenită a sumei de 1.485 mii lei, acordată în luna decembrie 2014 unui număr de 20 de beneficiari, în condiţiile în care aceiaşi beneficiari au fost despăgubiţi o dată ca urmare a executării conturilor ANRP prin instituirea de popriri, întrucât la nivelul ANRP nu există o bază de date/evidenţă strictă cu privire la hotărârile emise de comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, la deciziile de validare/invalidare la autorii pentru care s-au solicitat despăgubiri şi la plăţile efectuate. Până la data controlului nu a fost recuperată integral suma".
În timpul controlului, ANRP a formulat cereri de chemare în judecată, în vederea recuperării sumelor.
Cu privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, Curtea de Conturi a remarcat inexistenţa unei baze de date/evidenţă strictă, la nivelul ANRP, cu privire la hotărârile emise de comisiile judeţene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cuprinzând autorii pentru care s-au solicitat despăgubiri şi plăţile efectuate, ceea ce a generat următoarele: "- plata necuvenită a sumei de 122 mii lei, pentru acelaşi autor, întrucât au fost emise două hotărâri ale comisiilor judeţene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 atât în judeţul Vâlcea, cât şi în judeţul Olt, acordându-se despăgubiri pentru aceleaşi bunuri, în valori diferite: 151 mii lei în judeţul Vâlcea şi 122 mii lei în judeţul Olt.
- plata necuvenită a sumei de 1.351 mii lei, acordată în luna decembrie 2014 unui număr de 7 beneficiari, în condiţiile în care: 5 beneficiari au fost despăgubiţi ca urmare a executării conturilor ANRP, prin instituirea de popriri, pentru un beneficiar plata a fost efectuată înainte de termenul stabilit conform prevederilor legale în vigoare şi pentru un alt beneficiar s-a calculat eronat valoarea actualizării. Până în prezent nu a fost recuperată integral suma".
Curtea de Conturi mai arată că ANRP nu a transmis niciun titlu executoriu organelor fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în vederea recuperării debitelor rezultate din întoarcerea executării silite: "Deşi, prin decizii civile, ANRP a câştigat, încă din anul 2013, întoarcerea executării silite, procedura de colaborare cu ANAF a fost iniţiată abia în timpul controlului Curţii de Conturi, protocolul de colaborare nefiind încheiat până la data finalizării acestui control. Nefinalizarea, în mod operativ, a protocolului de colaborare conduce la intervenţia prescripţiei dreptului de recuperare a sumelor".
Organul de control precizează că, în data de 10.06.2015, ANRP a organizat prima întâlnire de lucru cu reprezentanţii ANAF, pentru discutarea modalităţilor de colaborare între cele două instituţii în vederea recuperării creanţelor pe care le deţine în momentul de faţă statul român, prin ANRP. Prin adresa emisă în data de 12.06.2015, ANRP a solicitat ANAF încheierea unui protocol de colaborare în care să fie stabilite de comun acord procedurile de urmat în vederea transmiterii către organele fiscale teritoriale.
Curtea de Conturi a cerut ANRP dispunerea măsurilor necesare care se impun în vederea recuperării sumelor plătite necuvenit ca urmare a emiterii eronate de titluri de plată în anul 2014, titluri care au fost lichidate de către MFP şi CEC Bank, precum şi a beneficiilor nerealizate până la data recuperării inclusiv.