• Compania propune simplificare fiscală şi asistenţă specifică pentru tinerii antreprenori
Numărul tinerilor de la nivel global care în prezent nu au un loc de muncă depăşeşte 70 de milioane, iar rata şomajului în rândul acestor persoane este, de asemenea, în creş-tere, arată un raport realizat de EY.
Conform companiei de consultanţă, statele G20 ar trebui să aibă în vedere acordarea de asistenţă specifică pentru tinerii antreprenori în privinţa planificării fiscale şi o simplificare ad-minis-trativă.
Gabriel Sincu, partener asociat şi coordonator al sectorului de Family Business în cadrul EY România, a declarat: "Ideea de antreprenoriat şi «gig economy» (n.r. "gig economy" presupune un mediu în care slujbele cu caracter temporar, flexibil, sunt larg răspândite, iar companiile tind să angajeze contractori independenţi şi freelanceri, în defavoarea angajaţilor care să aibă contracte full-time; o economie de acest tip minimizează economia tradiţională, a angajaţilor permanenţi, care rareori îşi schimbă posturile şi preferă să se axeze pe construirea unei cariere permanente) se răspândeşte tot mai mult în rândul tinerilor români, din ce în ce mai puţin dornici de a intra într-o relaţie pe termen lung cu un angajator sau altul. În acest context, nevoia unui sistem fiscal suplu, eficient şi uşor de respectat apare ca fiind una stringentă. Un astfel de sistem dă posibilitatea tânărului antreprenor să se concentreze pe afacerea pe care încearcă să o dezvolte, fără riscul de a fi penalizat de Fisc pentru nerespectarea unor reguli de existenţa cărora nu avea cunoştinţă".
Raportul EY include patru recomandări cheie privind înlăturarea obstacolelor din calea conformităţii fiscale, precum şi modalităţi de a asigura acces la instrumente şi educaţie pentru o planificare fiscală eficientă. Prima recomandare face referire la introducerea unui prag opţional bazat pe cifra de afaceri pentru taxele indirecte, de obicei TVA şi impozit pe vânzări, pentru companiile conduse de tineri antreprenori. Raportul notează: "Atunci când tinerii antreprenori pornesc la drum, nu există povara taxelor directe, în cazul în care compania lor nu este încă profitabilă, dar există cos-turi indirecte şi obligaţii privind conformitatea - legate de determinarea, colectarea şi transferarea sumelor aferente impozitelor pe vânzări, ceea ce poate avea un impact negativ asupra fluxului de numerar al afacerii respective".
Cea de-a doua recomandare are în centru sprijinirea educaţiei economice pentru tinerii antreprenori. Consulatnţii EY susţin: "Statele care nu permit, în mod explicit, deducerea cheltuielilor cu educaţia la calcularea impozitului pe profit ar trebui să introducă prevederi legale în acest sens. Acest lucru ar permite deducerea unor cheltuieli de valoare rezonabilă suportate pentru educaţia economică, atât a personalului, cât şi a colaboratorilor afacerilor conduse de tinerii antreprenori, indiferent dacă programele de educaţie sau de instruire respective sunt asigurate de instituţii de învăţământ acreditate sau de consultanţi în afaceri persoane fizice".
Simplificarea şi digitalizarea procesului de conformitate fiscală şi sprijinirea educaţiei fiscale fac obiectul celei de-a treia recomandări incluse în studiul realizat de companie. Potrivit acesteia, contabilitatea pe bază de numerar ar trebui să fie acceptată în detrimentul contabilităţii pe bază de angajamente, atât pentru venituri, cât şi pentru cheltuieli, eliminând necesitatea ţinerii de evidenţe fiscale şi contabile separate. "La acestea se adaugă emiterea şi recepţionarea de facturi prin intermediul aplicaţiilor certificate sau al instrumentelor digitale, concepute de autorităţile fiscale şi puse la dispoziţie gratuit. Acestea vor genera automat declaraţii fiscale atât pentru taxele directe, cât şi pentru cele indirecte, care pot fi depuse electronic prin canale securizate. În privinţa educaţiei fiscale pentru tinerii antreprenori, statele ar trebui să utilizeze formate digitale pe site-urile dedicate administrării fiscale, ca, de exemplu, webcasturi, asistenţă telefonică sau asistenţă online prin intermediul chatului", mai spun specialiştii din cadrul companiei de consultanţă.
Introducerea politicilor fiscale care să sprijine câştigul din capitalurile proprii reprezintă ultima recomandare din raport. Această iniţiativă ar scuti persoanele fizice de taxele pe câştigurile din capitalurile proprii sau de alte taxe similare pe vânzarea de capital social, dacă acesta a fost emis atunci când compania se afla sub un anumit plafon de venituri, care ar putea fi stabilit de fiecare stat G20, mai arată acelaşi raport. "De asemenea, se pot introduce prevederi care să impună deţinerea capitalului social de către o persoană, pentru o anumită perioadă de timp, pentru a beneficia de o scutire şi ca valoarea totală a câştigului din capitalul propriu, scutit de impozit, să nu depăşească un anumit prag", mai notează studiul citat.
Gabriel Sincu a adăugat: "Dacă în ceea ce priveşte zona de reglementare fiscală (prin sistemul de microîntreprindere şi noua declaraţie unică pentru persoanele fizice care obţin venituri, altele decât salariile), putem spune că în România lucrurile arată încurajator, nu acelaşi lucru putem afirma despre zona de administrare fiscală, unde birocraţia excesivă şi lipsa spiritului pro-activ din partea autorităţilor dau mari bătăi de cap celor care îşi încearcă norocul pe cont propriu".
În plus, zona de parafiscalitate reprezintă, totodată, un obstacol care uneori este greu de trecut de un tânăr aflat la început de drum, iar corectarea acestor sincope ar fi un mare pas înainte în direcţia încurajării spiritului antreprenorial în rândul tinerilor, a conchis domnia sa.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2018, 03:58)
Domnule Sincu, va rog lasati prostiile cu gig economy. In Romania ar trebui ca toate institutiile din administratia publica si inclusiv firmele private (desi la ele exista acest lucru) sa aiba implementate programe care sa ofere si tinerilor acces real la angajarea in astfel de medii. Astazi singurul mod in care un tanar absolvent poate ajunge la o institutie publica este sa il bage mamica si taticu, sau daca e fata sa fie amanta, protejata cuiva sau sa arate bine ca sa limpezeasca ochii adunaturilor masculine de prin institutii. Asta este realitatea. Cate posturi de debutant sau asistent vedeti scoase la recrutare prin concurs? Sau daca sunt au 115464 legi si bibliografie pe care nimeni nu le cunoaste in institutie dar un debutant trebuie sa le stie perfect, teoretic, pentru concurs. Cum accesul in mediul public este limitat sau imposibil ramane mediul privat. EY este o solutie buna daca vrei sa fi calarit aiurea de toti, pentru un salariu infim la inceput si pentru lipsa unei vieti private. Dar ramai cu iluzia ca esti mare corporate, mare global youth, partener si alte aberatii de astea induse de Big4. Pe de alta parte nici tinerii nu sunt minunati: plictisiti, lenesi, aroganti, multi nu prea destepti....solutia o reprezinta programele de specializare in interiorul companiilor / institutiilor cu respectarea dreptului ca toti sa fie egali.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2018, 06:49)
Atunci ideile lui Marx sunt bune?
Ce rost are ca unul are o mașină de 1 mil de $ iar altul nu are să bage o bucată de pâine în gură?