Raport KPMG: 39% din fraudatorii din România şi Moldova se îmbracă la modă şi conduc maşini scumpe

KPMG, firmă de consultanţă în audit, asistenţă fiscală şi afaceri, susţine, într-un raport, că 39% din fraudatorii din România şi Republica Moldova au fost percepuţi ca îmbrăcaţi la modă şi observaţi conducând maşini scumpe.

Potrivit raportului, din 596 de cazuri de fraudă investigate de firme membre ale reţelei KPMG la nivel mondial, 13 cazuri au fost investigate în ţara noastră şi Moldova.

Fraudele investigate în România şi Moldova au fost susceptibile a fi efectuate cu implicarea directorilor executivi sau a consiliului de administraţie (31% faţă de 28% la nivel global). Fraudatorii implicaţi au fost susceptibili a fi descrişi ca "autocraţi' comparativ cu omologii lor la nivel global (31% faţă de 20% la nivel global).

Conform raportului, persoanele identificate realizând acţiuni frauduloase sunt, în medie, mai tineri decât omologii lor la nivel global, datorită timpului mai scurt în care pot avansa în structurile corporaţiilor dintr-o economie emergentă. Fraudatorii par a fi educaţi, 46% din fraudatorii din România şi Moldova deţinând o diplomă de educaţie la nivel terţiar.

Fraudatorii tipici investigaţi în ţara noastră de KPMG au o vârstă cuprinsă între 26 şi 35 de ani (62 % dintre fraudatori au între 26 şi 35 de ani) si deţin o poziţie de manager sau director executiv. Sunt motivaţi de lăcomie (77% ) fiiind stăruitori (92 % dintre fraude au continuat pentru trei sau mai mulţi ani) având un stil de conducere autocratic (31% dintre fraudatori).

Caracteristicile unui fraudator tipic la nivel global diferă atât ca vârstă , între 36 şi 45 de ani (70% dintre fraudatori având vârste între 36 şi 55 de ani), cât şi ca angajat într-o poziţie de conducere executivă, în funcţia financiară, operaţională sau vânzări/marketing. Acesta deţine o poziţie de manager sau director executiv şi este angajat în organizaţie de mai mult de şase ani.

Majoritatea cazurilor investigate în România şi Moldova au descoperit o fraudă prin achiziţii, metodă care s-a clasat pe locul doi ca cea mai frecventă metodă la nivel global, după delapidare.

Similar cu statisticile globale, fraudele din aceste ţări, au fost realizate prin tranzacţii multiple cu valori medii între o mie de dolari şi 50 de mii de dolari pe fiecare tranzacţie. România şi Moldova au ieşit după o lungă perioadă de timp în care managementul autocratic a fost norma, şi această atitudine necesită timp pentru a fi schimbată, se mai arată în raport.