RAPORT NATO PE ANUL 2017  Ţara noastră, fruntaşă la cheltuielile pentru apărare

Ancuţa Stanciu
Ziarul BURSA #Companii #Apărare / 16 martie 2018

Ţara noastră, fruntaşă la cheltuielile pentru apărare
  • document ataşat Cheltuieli pentru apărare
    apasă aici pentru a descărca.

    România se află pe primul loc între ţările NATO privind cheltuielile cu echipamente în total cheltuieli de apărare (circa 34%)

    România s-a aflat, anul trecut, pe locul şase din cele 28 ţări NATO, în ceea ce priveşte ponderea din PIB alocată pentru cheltuielile de apărare, potrivit raportului NATO dat, ieri, publicităţii. Astfel, ţara noastră a avut, în 2017, cheltuieli estimate de apărare de 3,658 miliarde de dolari (1,8% din PIB), faţă de 2,086 miliarde de dolari, în 2010 (1,24% din PIB) şi 2,63 miliarde de dolari în 2016.

    Înaintea României se află Statele Unite (3,57% din PIB ), Grecia (2,36% din PIB), Marea Britanie (2,12% din PIB), Estonia (2,08% din PIB) şi Polonia (1,99% din PIB).

    Raportul NATO arată că România a depăşit, anul trecut, din punct de vedere al cheltuielilor pentru apărare ţări precum Danemarca (1,17% din PIB), Franţa (1,79%), Germania (1,24% din PIB), Italia (1,12% din PIB), Olanda (1,15% din PIB), Turcia (1,48% din PIB) şi chiar Canada (1,29% din PIB).

    Documentul NATO mai precizează că ţara noastră se află pe primul loc între ţările NATO privind cheltuielile cu echipamente în total cheltuieli de apărare (circa 34%).

    Statele Unite ale Americii au cerut, anul trecut, aliaţilor europeni din NATO să-şi majoreze cheltuielile militare, astfel încât să ajungă la 2% din PIB până în 2024. "Aliaţii care nu au programe concrete pentru a depăşi 2% din PIB în materie de apărare până în 2024 trebuie să adopte acum astfel de programe, iar cei care au trebuie să-şi accelereze eforturile şi să producă rezultate", declara, anul trecut, Rex Tillerson, fostul şef al diplomaţiei americane în faţa celor 27 de omologi ai săi din Alianţa nord-atlantică reuniţi la Bruxelles.

    La summitul NATO din Ţara Galilor din 2014, europenii s-au angajat să îndeplinească obiectivul de 2% pentru apărare până în 2024, în contextul în care Washingtonul a acuzat de mai multă vreme, dinainte de instalarea la Casa Albă a lui Trump, un dezechilibru în ce priveşte "împărţirea poverii financiare" cu aliaţii săi europeni la capitolul cheltuieli şi investiţii în sfera militară.

    Raportul NATO arată că, din 2014 şi până în prezent, au crescut cheltuielile de apărare în Europa şi Canada, adăugând, astfel, o sumă totală de 46 de miliarde de dolari. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lăudat ţările NATO pentru creşterea cheltuielilor de apărare pentru al treilea an consecutiv, precizând că aliaţii europeni din cadrul NATO şi Canada şi-au sporit cheltuielile cu aproape 5% în termeni reali în 2017.

    Creşterea acestora a fost o cerere-cheie a preşedintelui american Donald Trump, în condiţiile în care SUA au alocat, anul trecut, 3,57% din PIB pentru apărare.

    Donald Trump a fost ofensiv cu privire la o mai bună împărţire a sarcinilor în Alianţă, ducând problema contribuţiilor pentru apărare chiar până în discuţiile actuale cu Uniunea Europeană privind tarifele americane la oţel şi aluminiu.

    Potrivit lui Stoltenberg, majorarea cheltuielilor este necesară pentru NATO pentru a face faţă unor ameninţări crescânde, inclusiv celei reprezentate de Rusia. El a precizat totuşi că NATO nu doreşte un nou Război Rece: "Nu vrem să fim atraşi într-o nouă cursă a înarmării. Dar să nu exis­te nici o îndoială: NATO îi va apăra pe toţi aliaţii împotriva oricărei ame­ninţări''.

    Cheltuielile aliaţilor europeni pentru apărare - 1,46% din PIB, în 2017

    Cheltuielile aliaţilor europeni pentru apărare în ansamblu au atins numai 1,46% din PIB în 2017, estimându-se că doar Estonia, Grecia şi Marea Britanie au atins obiectivul de 2% din PIB, după SUA.

    Anul trecut, ministrul de externe german, Sigmar Gabriel, a calificat drept "nerealist" obiectivul ca ţările NATO să aloce 2% din PIB (produsul intern brut) pentru cheltuielile militare. Politicianul a explicat că, pentru Germania, 2% din PIB pentru apărare ar însemna alocarea a 70 de miliarde de euro pe an pentru astfel de scopuri, adică dublul bugetului actual.

    Anul trecut, Germania a alocat 1,24% din PIB pentru apărare (circa 45 de miliarde de dolari).

    Pact naţional pentru majorarea bugetului de apărare la minimum 2% din PIB

    Partidele politice au semnat, la începutul anului trecut, pactul pentru majorarea bugetului de apărare la minimum 2% din PIB începând din anul 2017, Klaus Iohannis obţinând acordul tuturor formaţiunilor politice în acest sens. Acordul semnat la Palatul Cotroceni avea patru obiective: creşterea finanţării pentru apărare, menţinerea până în anul 2027 a unui nivel de finanţare a armatei de cel puţin 2% din PIB, garantarea consensului politic între toate partidele parlamentare şi înzestrarea Armatei României cu tehnică modernă de luptă.

    Anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis declara: "Am devenit un contributor relevant la asigurarea securităţii în plan regional, în spaţiul euro-atlantic şi la nivel internaţional. Astfel, am alocat 2% din PIB pentru apărare, începând cu acest an pentru cel puţin 10 ani, pe baza acordului pe care l-am propus, ca Preşedinte al României şi al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la începutul mandatului meu, un acord între toate partidele politice parlamentare. Din acest procentaj, fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%".

    În cadrul întâlnirii istorice pe care Klaus Iohannis a avut-o, în vara anului trecut, cu Donald Trump, preşedintele american afirma: "Îi recunosc preşedintelui Iohannis capacitatea de conducere pentru angajarea României către creşterea cheltuielilor de apărare de la 1,4% la peste 2% din PIB. Sper ca şi alte ţări NATO să urmeze România în respectarea obligaţiilor şi plata părţii cuvenite pentru apărare. Datorită acţiunilor noastre, banii vin către NATO. Alte ţări încep să realizeze că trebuie să plătească şi fac asta".

    În luna august 2017, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, după ce în luna mai Parlamentul României a aprobat iniţierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare.

    De asemenea, România şi-a asumat implementarea tuturor ţintelor de capabilităţi agreate în cadrul Alianţei.

    PROGRAM DE GUVERNARE 2018-2020:

    "Vom continua să alocăm 2% din PIB pentru sectorul apărării"

    România va continua să aloce 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru sectorul apărării şi va consolida parteneriatele strategice, în special cu Statele Unite ale Americii, se arată în Programul de guvernare pentru perioada 2018-2020 propus de PSD - ALDE.

    Potrivit documentului, Armata României trebuie să devină, pe termen mediu, capabilă să menţină un nivel ridicat de reacţie pentru apărarea naţională, reacţie adaptată provocărilor de tip clasic, hibrid sau asimetric şi, totodată, "este necesar ca armata să dezvolte capabilităţile necesare participării la apărarea colectivă a aliaţilor în cadrul NATO şi UE, să contribuie la misiuni şi operaţii sub egida organizaţiilor internaţionale, să poată coopera eficient cu celelalte instituţii din sfera securităţii naţionale pentru gestionarea oricărui tip de criză de ordin securitar, precum şi să dezvolte şi să perfecţioneze dimensiunea de sprijinire a autorităţilor publice în situaţii de urgenţă, pentru acordarea de asistenţă populaţiei României în caz de dezastre".

    Programul de guvernare precizează: "Politica de apărare trebuie să conducă la asigurarea condiţiilor pentru implementarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026. Din perspectiva resurselor financiare alocate apărării, vom continua susţinerea asigurării nivelului de 2% din PIB. De asemenea, se va avea în vedere ca cel puţin 75% din cheltuielile generate de acest tip de investiţii să se regăsească, prin contractele de off-set, în investiţii sau alte surse de venituri pe teritoriul României. Din perspectiva cooperării internaţionale, consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA, reprezintă un obiectiv fundamental pentru perioada 2018 - 2020".

    Printre măsurile prevăzute la capitolul "Politica de apărare" se numără continuitatea strategică în cadrul NATO şi UE, consolidarea participării României la procesele politice şi de planificare a apărării de la nivelul NATO, operaţionalizarea deplină, respectiv funcţionarea optimă, pe teritoriul statului român, a structurilor aliate de comandă-control aferente măsurilor de asigurare RAP (Comandamentul Diviziei Multinaţionale pentru Sud-Estul Europei, Unitatea de integrare a forţelor NATO şi Modulul NATO de comunicaţii şi informatică dislocabil), continuarea demersurilor pentru conştientizarea la nivelul structurilor decizionale ale NATO şi UE a importanţei stabilităţii regionale a Sud-Estului European, dar şi continuarea participării la exerciţii şi activităţi de instruire în comun - participarea activă la Iniţiativa Forţelor Interoperabile şi la exerciţiile înscrise în Programul Militar de Instruire şi Exerciţii.

    De asemenea, România are în vedere creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate prin modernizarea capabilităţilor operative ale Armatei şi a infrastructurii militare.

    Totodată, programul prevede "dezvoltarea capabilităţilor de apărare cibernetică ale Armatei României şi integrarea acestora în sistemul naţional de apărare cibernetică".

    Programul de guvernare 2018-2020 prevede creşterea calităţii vieţii personalului Armatei României, în acord cu realităţile economice şi sociale interne şi cu statutul de stat membru NATO şi UE, concomitent cu sporirea atractivităţii profesiei militare, modernizarea sistemului medical propriu al armatei, educaţia şi instruirea continuă a personalului, atât prin crearea unui portofoliu de programe educaţionale (în ţară şi străinătate) adaptate nivelului carierei, cât şi prin menţinerea unei prezenţe constante în teatrele de operaţii, cu valenţe în pregătirea forţelor în condiţii reale de conflict. De asemenea, mai prevede şi "modernizarea sistemului de învăţământ militar în acord cu evoluţiile fenomenului militar şi cu dinamica mediului de securitate global".

    Opinia Cititorului ( 19 )

    1. Vrem spitale, nu vrem catedrale!

      Și niște harneală securistă.

      Rușii trebuie să mai aștepte puțin până cumpărăm noi eșalonat. 

      inca o dovada a slugarniciei,asta stim noi sa pupam in c..

      1. ...

        ...

        ...

        ...

        ...

        ...

        ...

        ...

        ...

        ...

        ...

        ...

        ...

      Second handuri de la americani. Intreb pentru un prieten, au facut licitatie cand au luat sistemele acelea de aparare, angajament informal cand s-a dus Johan la Trump? Sau, cumparam elicoperterele, punem mitraliera in Romania. Sau, luam sute de camioane amfibii - cand o veni inamicul invizibil, rusul, cu care suntem de fapt prieten, cu tancul...sa aruncam dupa el cu camionul.

      1. Aranjamentul nu l-a facut Johannis ci Dragnea cand a fost invitat la investirea lui Trump. Invitatia pentru Dragnea a fost facuta de un reprezentant al industriei de aparare

        ......cu rusii suntem prieteni, dar de prieteni trebuie sa ne ferim!.

        Se coace ceva si noua nu ni se spune??!.  

      aici e meritul ambasadorului american...ii acuza pe astia ca sunt corupti , iar ei , ca sa scape, mai cumpara cateva rachete...

    Comanda carte
    Gala BURSA 2024
    veolia.ro
    Apanova
    digi.ro
    aages.ro
    danescu.ro
    librarie.net
    Mozart
    Schlumberger
    arsc.ro
    Stiri Locale

    Curs valutar BNR

    22 Noi. 2024
    Euro (EUR)Euro4.9759
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7742
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3721
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9774
    Gram de aur (XAU)Gram de aur415.3204

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    Cotaţii Emitenţi BVB
    Cotaţii fonduri mutuale
    Mirosul Crăciunului
    Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
    petreceriperfecte.ro
    thediplomat.ro
    Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
    The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
    BURSA
    BURSA
    Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
    The Kingdom of God on Earth
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.ro
    www.dreptonline.ro
    www.hipo.ro

    adb