RATA ANUALĂ A INFLAŢIEI A URCAT, ÎN NOIEMBRIE, LA 3,2%, CEL MAI MARE NIVEL DIN AUGUST 2013 Florin Cîţu: "ROBOR ar trebui să crească repede peste rata inflaţiei"

• Ministrul Finanţelor: "Tendinţa inflaţiei din ţara noastră - influenţată de cea regională"

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna noiembrie la 3,23%, cel mai înalt nivel din august 2013, când a fost 3,67%, în condiţiile în care ouăle s-a scumpit cu 29,2% în noiembrie faţă de octombrie, potrivit datelor publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna octombrie, rata anuală a inflaţiei a fost de 2,63%, în creştere faţă de septembrie, când a fost 1,77%.

Datele INS arată că preţurile de consum au crescut în noiembrie, în medie, cu 0,66% comparativ cu luna octombrie.

Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,57%, în medie, faţă de luna octombrie, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 0,86%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 0,33%.

Comparativ cu noiembrie 2016, preţurile alimentelor au crescut în noiembrie 2017 cu 3,88%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 4,12%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 0,1%.

Faţă de luna octombrie 2017, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în noiembrie 2017, la ouă (29,2%), unt (6,92%) şi combustibili (2,78%).

• Florin Cîţu: ROBOR ar trebui să crească repede peste rata inflaţiei

Senatorul PNL Florin Cîţu susţine: "La începutul anului rata inflaţiei era 0%. După 11 luni, în care Liviu Dragnea şi Darius Valcov au administrat economia, rata inflaţiei a ajuns la 3,2%, publicat de INS.

ROBOR ar trebui să crească repede peste rata inflaţiei (dacă nu vrem rata inflaţiei la 10% în cateva luni. Sau aşa aduce bani la buget Vâlcov?). Pariul pe care îl fac acum economiştii este când depăşeste ROBOR rata inflaţiei? Eu vă spun că foarte curând. Altfel, lucrurile scapă de sub control. În următoarele 3 luni, ROBOR poate să ajunga la minim 4%".

Tendinţa regională influenţează evoluţia inflaţiei, iar noi trebuie să ţinem cont că există o creştere la nivelul întregii Europe, a spus, ieri, Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor Publice.

Oficialul a menţionat, citat de Agerpres: "Suntem într-o tendinţă regională, din acest punct de vedere. O tendinţă regională poate influenţa costul preţurilor din economie - ştiţi foarte bine că este un factor care influenţează inflaţia. Sunt mai multe elemente, dar acestea sunt câteva dintre ele. Trebuie să ţineţi cont şi de tendinţa în care se află întreaga Europă. Vorbim de o inflaţie în creştere la nivelul întregii Europe".

Potrivit lui Ionuţ Mişa, nivelul inflaţiei anunţat, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS), nu este influenţat de modificările fiscale: "Dacă m-aş raporta doar la modificările fiscale, ar însemna că şi la nivelul Uniunii Europene creşterea inflaţiei e datorată modificărilor fiscale avute la nivelul UE. Nu există modificări fiscale la nivelul UE, deci o astfel de corelaţie nu ştiu cât este de sustenabilă din acest punct de vedere. Nu există o corelaţie între modificările fiscale şi inflaţie. Poate să existe, dar dacă m-aş raporta strict la această explicaţie, ar însemna că şi la nivelul Uniunii Europene am avut o modificare a legislaţiei, pentru că şi la nivelul Uniunii Europene inflaţia a crescut".

Rata inflaţiei va depăşi 4%, în primăvara anului viitor, urmând să coboare către 3,1% în septembrie 2018, respectiv 3,2% la finalul anului următor, după cum a anunţat, recent, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu, menţionând că, pentru luna decembrie a acestui an, noile prognoze arată o creştere accentuată a inflaţiei, până la 2,7%, cu 0,8% mai mult faţă de estimările anterioare.

BNR a revizuit în creştere, la 2,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 1,9% anterior.

Conform BNR, depăşirea limitei superioare a intervalului ţintei în prima parte a anului 2018 se datorează în principal unor efecte statistice de bază asociate unor reduceri de taxe şi impozite indirecte la începutul anului 2017, evoluţiei anticipate a componentelor exogene, dar şi acumulării de presiuni inflaţioniste asociate mediului intern, la nivelul inflaţiei de bază.

Nivelul ridicat al inflaţiei prevăzut pentru 2018 arată faptul că politica monetară a fost mult prea relaxată pentru economie, apreciază senatorul liberal Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de buget.

• Mişa: "Euro - posibil să crească, anul viitor, peste 4,55 lei - nivelul stabilit la construcţia bugetului pe 2018"

Ministrul Finanţelor Publice a făcut aprecieri şi despre cursul de schimb, menţionând, ieri, în Parlament, că moneda europeană este posibil să crească, anul viitor, peste nivelul de 4,55 lei, stabilit la construcţia bugetului pe 2018.

"Vorbim de o inflaţie în creştere şi de o tendinţă, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, privind inflaţia. Cursul stabilit este făcut pe baza analizei de la nivelul Comisiei Naţionale de Prognoză, având în vedere şi creşterea economică şi luând în calcul absorbţia de fonduri europene care va fi realizată în cursul anului 2018. Dacă ne raportăm la elemente de probabilitate, atunci este probabil să crească cursul, dar au fost ani în care cursul a scăzut", a spus Ionuţ Mişa. Potrivit acestuia, România este ţara cu cea mai redusă sarcină fiscală din UE. El a declarat, săptămâna trecută, că proiectul bugetului de stat pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, un curs mediu de 4,55 de lei pe euro şi un câştig mediu salarial lunar de 2.614 lei: "Principalele domenii avute în vedere la constituirea bugetului de stat sunt Sănătatea, Cercetarea şi majorarea investiţiilor publice". Ministrul de resort a menţionat că "deficitul bugetar cash este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este 2,96% din PIB, cu o încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru majorările salariale potrivit calendarului stabilit prin legea salarizării unitare şi angajamentul creşterii punctului de pensie cu 10%".

Ministrul a adăugat că veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB.

"Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuţiile - cu 10,1%, urmate de TVA - cu 6,8%, accize - 3,3%, impozit pe salarii şi impozit pe venit de 2,3% din PIB", a mai spus Mişa.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB, conform oficialului de la MFP, care a mai precizat: "Cheltuielile cu asistenţa socială, având în vedere măsurile adoptate în domeniul pensiilor şi majorarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari şi a unor drepturi de asistenţă socială, ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9% din PIB. Cheltuielile de personal vor însuma 81,2 miliarde lei, respectiv 8,9%, ceea ce înseamnă o creştere de 11,6 miliarde lei faţă de anul 2017, aceasta şi pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Bunurile şi serviciile însumează, în anul 2018, 39,9 miliarde lei, reprezentând 4,4% din PIB, în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează, în anul 2018, 12,1 miliarde lei, respectiv 1,3% din PIB. Cheltuielile cu investiţiile înregistrează în anul 2018 38,5 miliarde lei, reprezentând 4,2% din PIB, având, practic, o creştere faţă de anul 2017 de 11,5 miliarde lei".

Comisiile de specialitate din Parlament au început, ieri, dezbaterile pe proiectul de buget aferent anului 2018.

• Mişa: "Îmbunătăţirea colectării, vânzarea apei grele şi a licenţelor 5G vor genera o creştere a veniturilor la buget, anul viitor"

Îmbunătăţirea colectării, vânzarea apei grele şi a licenţelor 5G vor genera o creştere a veniturilor la buget, anul viitor, a declarat Ionuţ Mişa: "Nu apreciem că veniturile sunt supraevaluate. În cursul anului 2017, pe 10 luni, comparativ cu anul 2016, avem o creştere de venituri de 12,85 miliarde lei. Nu cred că mai putem spune că veniturile nu sunt sustenabile pentru viitor. Am adus în discuţie şi elemente care vor genera o creştere a veniturilor, atât din punct de vedere al veniturilor fiscale, aici fiind câteva elemente la nivelul îmbunătăţirii colectării, la nivelul implementării caselor de marcat, cât şi venituri de natură nefiscală, prin vânzarea apei grele, care are cel mai bun procent din UE, şi vânzarea de licenţe 5G. Din aceste motive, veniturile vor fi mai mari şi nu există niciun risc".

Instituţiile şi autorităţile administraţiei centrale vor fi nevoite să reducă cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării cu 10%, în 2018, a declarat ministrul Finanţelor, în cadrul dezbaterii pe marginea bugetului pe 2018, în Comisiile reunite de buget-finanţe, din Parlament.

Oficialul a menţionat, conform sursei citate: "S-au luat măsuri pentru compensarea muncii suplimentare numai cu timp liber, neacordarea de tichete cadou, premii, a indemnizaţiilor de hrană şi de vacanţă, neacordarea de ajutoare sau plăţi compensatorii la pensionare. În 2018, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice ale administraţiei centrale vor trebui să reducă cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării instituţiei cu 10% comparativ cu plăţile efectuate în 2017, cu anumite excepţii. De asemenea, nu vor achiziţiona autoturisme şi mobilier, cu anumite excepţii, iar posturile vacante vor fi blocate".